Posts tagged ‘O.Z.N’

Yakutia

Exista un sistem de aparare planetar, care a fost infiintat pentru noi, de catre extraterestri, cu sute de ani in urma.

Pe o suprafata vasta, dar slab populata din Yakutia (Siberia), pot fi gasite niste structuri metalice de forma sferica.

“Exista multe domuri mari de cupru colorate din Siberia, care au fost acolo de sute de ani si au fost martore de-a lungul istoriei precum unor mingi de foc in atmosfera superioara, care au fost urmate la scurt timp de explozii puternice.

Arma din Yakutia a salvat Rusia

In nord-vestul Yakutiei din Siberia, in bazinul raului superior al raului Viliuy, exista o zona greu accesibila care poarta semnele unui cataclism imens ce pare sa fi avut loc cu aproximativ 800 de ani in urma si care a ravasit intreaga padure, fragmente de piatra fiind imprastiate pe sute de kilometri patrati.
Dispersate in toata zona, obiectele metalice misterioase sunt ingropate adanc in subteran in permafrost. La suprafata, prezenta lor este dezvaluita numai de zone unde de vegetatia este ciudata.
Numele antic al acestei zone este Uliuiu Cherkechekh, care se traduce prin “Valea Mortii”.
Zona in cauza poate fi descrisa ca o serie de mlastini, alternand cu aproape zone de taiga impracticabila, acoperind mai mult de 100.000 de kilometri patrati. Multe legende au ca subiect ciudatele obiecte metalice de origine necunoscuta. In antichitate, Valea Mortii a fost parte dintr-un traseu nomad folosit de catre oamenii din Evenk, de la Bodaibo la Annybar si pe coasta Marii Laptev.Legendele yakutilor contin multe referiri la „explozii, foc si sfere care produc vartejuri de foc in aer” .
Toate aceste fenomene sunt intr-un fel sau altul asociate cu misterioasele constructii din metal gasite in Valea Mortii.
Unele dintre ele sunt mari, rotunde, adevarate “case de fier” prinse pe mai multe suporturi laterale. “Cazanele” nu au nici ferestre, nici usi, doar o “gura de vizitare spatioasa” in partea de sus a cupolei. Unele dintre ele sunt aproape total scufundate in permafrost, fiind vizibile partial ca niste mici protuberante ramase la suprafata. Alte obiecte imprastiate in intreaga zona par sa acopere ceva necunoscut.
Legendele locale spun ca ca odata aprinse, sferele metalice produc foc si fum, iar din capac se trage. Unele descrieri se aseamana cu niste explozii atomice.
In 1950 armata sovietica a facut in zona teste nucleare.
In 1991 radio Deutsche Welle a spus ca un dispozitiv nuclear de 10 tone a fost testat in Yakutia, in 1954.
Dimensiunea exploziei i-a uimit pe specialisti deoarece a fost amplificata, unda seismica produsa fiind inregistrata in intreaga lume. (efectul exploziei a fost amplificat de la 20 mega tone la 30 mega tone)
Agentia Tass a dat un anunt referitor la un test facut cu o bomba cu hidrogen dar s-a dovedit apoi ca informatia a fost incorecta. Legendele yakutilor povestesc insa despre un trecut indepartat, cand putini nomazi locuiau in zona. Vecinii lor au observat ca zona a fost invaluita in intuneric si un vuie asurzitor a zguduit locurile. Miturile vorbesc de un uragan cu o forta incredibila, „fulgere de foc care au sagetat cerul in toate directiile, si zgomote foarte puternice”.
Cand totul s-a linistit si “intunericul” s-a dispersat, nomazii au avut in fata o priveliste incredibila – „din mijlocul terenului parjolit s-a ridicat o structura verticala, stralucitoare ca soarele, care a fost vizibila de la sute de km distanta”.
„Structura” a deranjat linistea zonei timp de zile intregi, disparand in pamant. In locul unde se presupune ca a intrat , la suprafata, a ramas doar o gaura imensa.
Unii spun ca ar exista ” o lume subterana ” in acea zona dar nimic nu a fost confirmat. Mirosul puternic emanat de “groapa” i-a alungat pe locuitori. De la distanta insa, oamenii puteau observa uneori un fel de “insula rotativa”, descrierile sugerand un fel de capac metalic.
Curiosii plecati sa vada indeaproape dispozitivul nu s-au mai intors niciodata. Timpul a trecut, intamplarile au fost date uitarii, pana cand un seism local a declansat in zona un “vartej de foc”.
In partea superioara a vartejului a aparut o sfera luminoasa foarte intensa. “Insotita” de 4 tunete, sfera de lumina urmata de o dara de foc, a disparut dincolo de orizont dupa care a explodat. .
Localnicii nu si-au parasit terenurile, fiind convinsi ca “demonul” a lovit in zona unui trib nomad ostil. Cateva decenii mai tarziu, evenimentul s-a repetat, sfera de foc lovind tot in zona unde explodase anterior.
Intamplarea a dat nastere la diverse legende despre un “demon” care ii protejeaza, Niurgun Bootur.
A mai trecut un timp, oamenii si-au vazut de viata cotidiana pana cand o alta “minge de foc” a aparut din acea deschidere, explodand fix deasupra locuitorilor din zona, cutremurand zona. Efectele exploziei s-au intins pe o distanta de aproape 1000 de km. Triburile nomade au fugit din zona, cautand sa se distanteze de locul “masinariei”, multi dintre ei imbolnavindu-se.
Anii au trecut, yakutii povestind despre evenimentele petrecute cu aproape 600 de ani in urma.Istoria s-a repetat insa.
O alta „minge de foc a tasnit din pamant, zburand intr-un vartej de foc si explodand la orizont”.
Cateva decenii mai tarziu o alta minge de foc a fost observata in zona, numita de data aceasta Kiun Erbiie( mesagerul ).
Au urmat apoi alte explozii aparand un alt nume Uot Usumu Tong Duurai ( traducere aproximativa – criminalul strain care a strapuns pamantul si s-a ascuns in adanc, distrugand totul cu vartejuri de foc).
Un studiu facut acest loc indica faptul ca in zona au avut loc mai multe explozii acum 600-700 de ani.

In Valea Mortii din Yakutia, radiatia creste la anumite intervale de timp, fenomen pe care specialistii nu il pot explica.

Sursa : http://portal.tfm.ro/

OARE?

Un craniu mumificat, de forma alungita, gasit in Peru, ar putea demonstra in sfarsit existenta extraterestrilor. Capul, aproape la fel de lung ca si trupul de 50 de centimetri, i-a uimit pe antropologi.

Scheletul din fotografieCRANIUL DIN PERU este unul dintre cele doua gasite in orasul Andahuaylillas, in provincia Quispicanchi din sudul tarii.

Descoperirea a fost facuta de Renato Davila Riquelme, care lucreaza pentru muzeul Privado Ritos Andinos din Cusco.
Extraterestru Peru

Acesta a declarat ca ochii creaturii sunt mai mari decat ai oamenilor.

Craniul prezinta si o zona deschisa – fontanela – caracteristica copiilor aflati in primul an de viata, dar are si doi molari mari, gasiti numai la oameni in varsta.

Riquelme a declarat ca reprezentantii muzeului au contactat trei antropologi din Spania si Rusia care au ajuns la aceeasi concluzie: “nu este om”. Acestia au declarat ca vor continua cercetarile pentru a deslusi misterul.

Din fericire pentru experti, odata cu scheletul s-a conservat si o parte dintr-un glob ocular. Cu ajutorul acesteia oamenii de stiinta vor putea determina ADN-ul si stabili daca scheletul este uman sau nu.

A doua mumie gasita in Peru este incompleta si masoara numai 30 de centimetri. II lipseste fata si pare imbracata intr-un strat care seaman cu o placenta. Sta intr-o pozitie de fat.

ProTV

OZN surprins de naveta spatiala Discovery

SECRETELE LUNII

In doar trei ani, intre 1969 si 1972, 12 oameni, toti americani, au pus piciorul pe Luna. De atunci, timp de 38 de ani, niciun pamin tean nu a mai ajuns acolo. Motivul? Simplu, ni s-a interzis sa ne mai vizitam satelitul. Ii „deranjam“ pe cei care sint acolo de foarte multa vreme si le incurcam planurile pe care le desfasoara cu noi, cu planeta noastra, cu sistemul nostru solar. Chiar sint alte fiinte acolo?Astronomul rus Evgheni Arsiukin si matematicianul ufolog Vladimir Ajaja, in filmul documentar difuzat pe canalul rusesc de televiziune RTR, sustin acest lucru cu toata fermitatea, adu cind in sprijinul afirmatiei lor dovezi concrete. Cotidianul Pravda a publicat si el o serie de destainuiri si fotografii despre cladirile aflate pe partea neva zuta a Lunii, despre entitatile extraterestre care sint acolo si despre masinile lor ciudate, enigmaticele OZN-uri, care ne dau atita bataie de cap. Dar exista asa ceva acolo sau sint doar fabulatii? Americanii care au ajuns pe Luna spun ceva in acest sens? Au vazut ei ceva, atunci cind au ajuns acolo?

In mod bizar, filmele facute pe Luna de unele echipaje au… disparut din arhive, ca si cum am vorbi despre niste banale inregistrari video facute undeva, aiurea. Treptat insa, anumite lucruri, tinute secrete timp de trei-patru decenii, au inceput sa transpire. Pe timpul misiunii Apollo 11, de la 20 iulie 1969, in legaturile radio dintre Neil Arm-strong, Buzz Aldrin si Centrul de control au fost doua minute de tacere, justificate initial de NASA prin aparitia unei supraincalziri a aparaturii, apoi prin faptul ca pulsul lui Armstrong ajunsese la 140 de batai pe minut, fapt pentru care „i s-a transmis o fraza codificata”.

Dupa 40 de ani, s-a aflat ca totusi, in cele doua minute, intre Luna si Pamint s-au purtat discutii aprinse. Lui Neil i-a crescut, intr-ade var, pulsul brusc, deoarece acesta a vazut ceva ce i-a taiat respiratia si l-a facut sa strige la colegul sau.
Iata o parte a convorbirilor:

„Armstrong: Ce a fost asta? Ce dracu a fost asta? Asta e tot ce vreau sa stiu!

Controlul misiunii: Ce se intimpla acolo? (intreruperi, paraziti) Apollo 11, ma auzi? Ce se intimpla?

Apollo 11: Chestiile alea sint imen se, domnule!… Enorme… Oh, Doamne! Nu-mi vine sa cred! Repet, mai sint si alte nave spatiale aici…, aliniate pe marginea cealalta a craterului! Ei sint pe Luna si ne privesc acum!

Armstrong & Aldrin: Astea sint lucruri gigantice. Nu, nu, nu este o iluzie optica. Nimeni nu va crede asta!

Houston: Ce… ce…ce…? Ce naiba se intimpla? Ce s-a intimplat cu voi?

Armstrong & Aldrin: Ei sint aici, sub suprafata.

Houston: Ce e acolo? (paraziti, emisie intrerupta, interferente) Controlul cheama Apollo 11.

Armstrong & Aldrin: Am vazut niste vizitatori. Ei au fost aici pentru un timp, observind instrumentele.

Houston: Neclar! Repetati ultima informatie!

Armstrong & Aldrin: Spun ca aici sint si alte nave spatiale. Sint aliniate pe marginea cealalta a craterului!

Houston: Repetati, repetati comunicarea!

Armstrong & Aldrin: Am conectat transmisia automata. Imi tremura rau miinile si nu mai pot face nimic. Incercam sa filmam. Dar, daca aceste camere nu vor inregistra nimic, cine ne va crede?

Houston: Ati inregistrat ceva pe film?

Armstrong & Aldrin: Nu avem niciun film la noi. Am facut trei fotografii. Farfuriile zburatoare sau ce-or fi ne-au stricat filmul.

Houston: Aici controlul. Unde sinteti acum? Ce-i cu galagia asta de-spre OZN-uri? Terminat

Armstrong & Aldrin: Au aterizat aici. Sint aici si ne privesc. Se uita la noi.

Houston: Oglinzile, oglinzile le-ati instalat?

Armstrong & Aldrin: Da sint puse unde trebuie. Dar oricine a venit cu navele alea spatiale, cu siguranta miine poate veni sa ni le demonteze. Terminat“.

Sa mai spunem, in final, ca aceasta discutie a fost receptionata atit de rusi, care urmareau indeaproape misiunea, cit si de diversi radioamatori de pe glob si ca, intr-un interviu, Armstrong a declarat ca, inainte de plecare, au fost avertizati ca pe Luna vor intilni ceva.
esoterism.ro

CERCURI

Cercurile din apele îngheţate au început să apară în diverse zone ale globului, în lacurile foarte mici, în râuri îngheţate sau chiar la nivel mult mai mare şi în fluvii. Nimeni nu poate să explice formarea acestor cercuri perfecte şi din această cauză fenomenul este asemuit cu cel din lanurile de porumb sau grâu.

Acest fenomen straniu, rămâne deocamdată în categoria misterelor neelucidate, chiar dacă există unele voci care susţin că aceste cercuri perfecte sunt făcute de mâna omului. Imaginile următoare dovedesc existenta cercurilor din gheaţă şi spre surprinderea celor mai mulţi, locurile unde au fost făcute nu permiteau accesul persoanelor din diferite motive, fie ca gheaţa era prea subţire sau pentru că erau proprietăţi private şi accesul interzis pe apa îngheţată.






Prezenţa cercurilor din lanuri se face resimţită în foarte multe ţări, indiferent de religia, cultura sau nivelul economic. Cercurile din lanuri sunt reprezentaţii grafice ce au ridicat foarte multe suspiciuni cu privire la provenienţa lor. Cei mai mulţi cred că aceste forme geometrice nu sunt realizate de om ci de OZN-urile ce vizitează Pământul. În ciuda controverselor, nici până în prezent nu s-a reuşit demonstrarea originii acestor cercuri din culturile agricole.

Istoria cercurilor din lanuriPrima relatare ciudată care se presupune că a deschis porţile misterului cercurilor suspecte din lanuri a fost în anul 1678, la scurt timp după ce pelerinii au ajuns în Plymouth Rock. S-a descoperit o gravură din lemn, intitulată “Ştiri ciudate din Hartford-shire” pe care era gravată o poveste stranie. Un fermier lacom a refuzat să-şi plătească taxa pe ovăz pe care o datora statului iar în dimineaţa următoare s-a trezit cu mai multe cercuri în culturile sale de ovăz. Fermierul speriat a dat vina pe mâna diavolului şi a refuzat să-şi mai treiere ovăzul. În acea vreme nimeni nu era capabil să execute cercuri perfecte în miez de noapte pe o suprafaţă atât mare suprafaţă. Fermierul a considerat ca o putere supranaturală l-a pedepsit pentru că nu a vrut să-şi plătească taxele.

În anul 1880 mai multe cercuri s-au descoperit în Anglia. Omul de ştiinţă amator John Rand Capron a consemnat că mai multe cercuri erau executate în culturile de cereale de lângă Guildford în Surrey. Explicaţia fenomenului a fost una simplă dar irealistă pentru că omul de ştiinţă a dat vina pe o furtună care tocmai se abătuse asupra zonei. Este puţin probabil că o furtună să poată să facă cercuri perfect rotunde în lanurile de porumb sau grâu.

În anul 2001 mai multe dosare secrete aparţinând serviciilor secrete britanice MI5 au fost declasificate. Unele dosare conţineau informaţii cu privire la cercurile din culturile agricole ce s-au găsit în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, pe coasta de est a Mării Britaniei. Iniţial s-a crezut că naziştii fac aceste cercuri din culturile agricole pentru a ghida avioanele germane. În urma unei anchete s-a demonstrat că nu existau coduri secrete imprimate în aceste cercuri şi că nu au fost făcute de mâna omului.

După 1990 cercurile au devenit mai complexe şi imposibil de explicat

Până în anul 1980 mediatizarea cercurilor din lanuri nu a fost intensă. În general erau reprezentaţii grafice simpliste, ce înfăţişau doar cercuri sau ovaluri. Imediat după anul 1990 puterea de creaţie s-a intensificat şi cercurile simple s-au transformat în figuri complexe cu foarte multe detalii. Acesta evoluţie i-a pus pe jar pe oamenii de ştiinţă care au încercat să dezlege misterul. Niciodată nu s-a înţeles cu exactitate semnificaţia acestor figuri ciudate din lanurile agricole.

În anul 1991 o figură complexă, ce a fost denumită Castelul din Barbury, şi-a făcut apariţia într-un lan de porumb. Din acea clipă s-a pus problema decodificării mesajelor ce vor să fie transmise prin aceste figuri. După cum se poate observa este foarte greu de crezut că omul să fie capabil să execute un asemenea desen, de o complexitate impresionantă, într-un lan de porumb.
În anul 1999 omul de ştiinţă Colin Andrews a iniţiat un program de cercetare cu privire la cercurile din lanuri, finanţat de Laurence Rockefeller. În decursul a doi ani de cercetări riguroase, omul de ştiinţă a ajuns la concluzia că 80% dintre cercurile existente în perioada 1999-2000 din Anglia erau executate de mâna omului, restul de 20% rămânând imposibil de explicat. Andrews a susţinut că ” foarte multe forme sunt imposibil de înţeles şi de explicat”.

Începând cu anul 2000 mai mulţi “desenatori de cercuri” au încercat să-şi facă planurile publice, publicând pe internet schiţele dar şi tehnicile pe care le folosesc atunci când executa anumite figuri în culturile agricole. Dacă unele modele se pot recunoaşte că sunt făcute de mâna omului, din cauza greşelilor de execuţie, altele sunt imposibil de realizat indiferent de priceperea şi talentul artiştilor din lanurile de grâu sau porumb.

În anul 1997, pe 7 iunie un fotograf pilot survola zona în care se afla Stonehenge. După ce a făcut mai multe fotografii, pilotul a aterizat la un aeroport din zonă pentru alimentarea cu carburant a aparatului de zbor. După aproximativ 40 de minute, pilotul a decolat şi s-a îndreptat iar spre zona pe care trebuia s-o fotografieze dar de data aceasta un desen imens i-a atras atenţia. Chiar lângă Stonehenge apăruse ca prin minune un desen cu o formă ciudată care în urmă cu 40 de minute nu se afla acolo. Acest model din lanul de grâu. În urma unor analize amănunţite s-a stabilit că este imposibil ca omul să execute un asemenea model, atât de complex, în mai puţin de o oră. Succesiunea de cercuri a fost denumită ” setul iulian” şi a precedat unei complexe succesiuni de cercuri care au lăsat cu gura căscată chiar şi pe oamenii de ştiinţă. Cel mai ciudat este că nimeni nu a revendicat aceste cercuri stranii.
Cercurile din lanuri reprezintă un fenomen inexplicabil chiar şi în prezent. Dacă cele mai simple modele sunt executate de mâna omului, rămân totuşi şi modelele extrem de complicate, realizate în timp record care evoluează de la an la an. Să fie vorba de anumite mesaje secrete codificate în aceste configuraţii de cercuri pe care o anumită civilizaţie extraterestră vrea să le transmită omenirii?

Un fenomen straniu s-a petrecut pe plajele din Florida, unde mai mulţi martori au observat mai multi rechini ce aveau un comportament straniu. Unul dintre martori susţine că a intrat în apă până la genunchi iar rechinii nu l-au atacat. Un alt martor a reuşit să apuce un rechin de coadă, acesta neavând nicio reacţie violenta.

Biologii susţin ca rechinii s-au înmulţit foarte mult şi migrează în căutarea unor zone cu apă caldă. Acesta este unul dintre motivele pentru care au invadat malul oceanului de pe costa sudică a Floridei.

O fotografie surprinsă din înaltul cerului arata ca rechinii se comportă mai mult decât ciudat, înotând în cercuri şi sincronizându-şi perfect mişcările. Aceste cercuri făcute de rechini ne duc cu gândul la misterioasele cercuri din lanuri sau chiar cele din gheaţă. Acest fenomen a fost adus la cunoştinţa agenţiilor care se ocupă cu cercetarea extratereştrilor iar o anchetă amplă este în desfăşurare.

Există un zvon conform căruia extratereştrii au pus stăpânire pe mintea acestor rechini, în acest fel încercând să transmită un mesaj clar omenirii. Interpretarea mesajului, în viziunea unor anumite voci, trebuie făcut în sensul în care o mare invazie a unei civilizaţii extraterestre se pregăteşte şi aceste evenimente stranii nu sunt decât nişte semnale ce prevestesc viitorul.

Conspiratia OZN?

In Australia se petrec lucruri ciudate. Cu doua luni in urma, un ziar din aceasta tara a facut o cerere catre autoritati pentru a intra in posesia unor documente referitoare la OZN-urile care ar fi fost vazute pe teritoriul lor.

Autoritatile australiene au raspuns, insa, ca aceste documente au disparut, informeaza Live Science. Ceea ce inseamna ca ele au existat.

Dupa cum a declarat un oficial din Ministerul Apararii din aceasta tara, Natalie Carpenter, aceste dosare nu au putut fi gasite. In doua luni de cautari, s-a gasit un singur dosar referitor la OZN-uri. Acesta se refera la aparitii ciudate din localitatea Woomera. Ele au fost vazute intr-o zona de testare a unor arme de catre armata.

Conspiratia OZN?

Este posibil ca celelalate documente sa fi fost distruse intentionat, ascunzand secrete teribile. Presa australiana afirma, insa, ca in tara lor nu au mai fost intocmite rapoarte despre OZN-uri de la sfarsitul anilor 2000.

La inceputul acestui an, in Marea Britanie au fost facute publice mii de documente pe aceasta tema. Ele mentionau evenimente ciudate petrecute in ultimii zeci de ani, multe referitoare la OZN-uri. In mod ciudat, lipseau cele inregistrate intre anii 1980-1982.

ADN EXRATERESTRU


Un grup de cercetatori care lucreaza in Proiectul Genomului Uman sustine ca a gasit gene extraterestre in ADN-ul uman. Ar putea fi aceasta dovada cea mai buna ca exista viata in afara Pamantului?!
Proiectul Genomului Uman a fost inceput in anul 1989 in SUA si de-a lungul anilor i s-au alaturat oameni de stiinta din mai multe tari: Marea Britanie, Franta, Japonia, Germania si China.
Potrivit echipei de oameni de stiinta, ipoteza este foarte aproape de a se adeveri. Ei cred ca mai mult de 95% din secventele de ADN necodificat – cunoscut sub numele de junk DNA – care se gaseste in acidul dezoxiribonucleic al oamenilor este de fapt codul genetic al unor forme de viata din alte lumi, scrie Scienceray.com.
Se gasesc in ADN-ul oricarei forme de viata de pe Pamant, dar in cazul oamenilor “doza” este mai mare decat la celelalte specii.

Aceste secvente de ADN sunt folosite de catre cercetatori ca sa explice partile lipsa, gaurile din cunoasterea istoriei speciei noastre si a felului in care am evoluat.

Prin decriptarea acestor gene extraterestre, geneticienii sustin ca toate misterele pe care teoria evolutiei nu le poate cuprinde si explica vor fi de acum incolo usor de aflat.
Cercetatorii cred ca ADN-ul extraterestru a fost “inserat” de mai multe ori, in mai multe perioade ale evolutiei umane, in interiorul celulelor noastre – fapt care ne-ar fi permis o dezvoltare mult mai rapida fata de celelalte vietuitoare.
Cercetatorii au chiar si o viziune a Creatorului in varianta lor. Ei sunt de parere ca “o forma extraterestra de viata a creat noi vietuitoare, pe care le-a plantat pe diverse planete, inclusiv Terra”.
Asadar, avem sau nu gene extraterestre? Tu ce crezi?

antarctica

Armata americana a cenzurat orice informatii cu privire la aceasta descoperire senzationala. În ciuda embargoului informational impus, au circulat diverse rapoarte prin care americanii au început, în secret, excavarea locului acestei descoperiri senzationale.
Presedintele Parlamentului Francez confirma ca e vorba de o structura veche de peste 12.000 de ani

Unele tari europene chiar au protestat fata de lucrarile de excavatie întreprinse de armata SUA, întrucât se stie ca Antarctica este teritoriu international protejat de orice exploatari facute de mâna omului. Nicole Fontaine, fost presedinte al Parlamentului francez, chiar a declarat urmatoarele: “Daca armata americana a construit ceva acolo, ea violeaza Tratatul international privind Antarctica. Daca nu, trebuie sa vedem despre ce e vorba. Poate fi ceva ce are o vechime de cel putin 12.000 de ani, ce a fost acoperit de gheturile Antarcticii. Aceasta ar reprezenta cea mai veche structura artificiala de pe planeta noastra. Pentagonul trebuie sa dezvaluie ceea ce ascunde”.

Americanii au transportat în Antarctica o giganta masinarie sfredelitoare

Imediat dupa aceea, unii observatori militari au observat transportul unor dispozitive robotice catre Polul Sud si au existat speculatii conform carora Fortele Aeriene Americane au transportat gigantica lor masina sfredelitoare “Subterrene” (alimentata cu energie nucleara) catre o baza secreta din Antarctica.
“Subterrene” este o masinarie capabila sa efectueze adevarate calatorii subpamântene, caci ea poate distruge toate rocile dure de pe suprafata Pamântului. Pentru “Subterrene” ar fi cu atât mai usor sa sparga un strat de gheata, oricât de gros ar fi acesta.
Cutremure si anomalii magnetice puternice în zona…

Tot în acel an 2001, s-au mai aflat vesti conform carora a fost nevoie de un echipaj medical de urgenta în acea zona, pentru a trata personalul care lucra sub gheata artica. Si tot atunci, toata regiunea a fost zguduita de un cutremur neobisnuit de puternic. Seismologii au localizat epicentrul cutremurului chiar în locatia bizarei structuri de sub gheata.
Un alt eveniment important al anului 2001, dupa ce armata americana se pare ca a început sapaturile sub gheata, a fost aparitia unei anomalii magnetice puternice în acea zona, care s-a raspândit pâna în vecinatatea bazei rusesti Vostok din Antarctica. Cercetatorii rusi au fost socati si uimiti de ceea ce au observat atunci.

O echipa de televiziune a disparut misterios în Antarctica…

În momentul în care opinia publica internationala începuse sa fie interesata din ce în ce mai mult de sapaturile misterioase din Antarctica, au avut loc evenimentele teroriste de la 11 septembrie 2001 de la New York, abatând astfel atentia lumii. Sa fi fost evenimentele de la 9/11 o diversiune pentru a ascunde incredibila descoperire americana din Antarctica? Totul ar fi posibil în aceasta lume nebuna nebuna…
În timp ce lumea a început sa uite complet de acest eveniment, o echipa de televiziune din California n-a uitat si a pornit în noiembrie 2002 spre locul misterios din Antarctica. Dar echipa de televiziune a disparut la fel de misterios. Dar a fost descoperita o înregistrare video al acestei echipe, de catre fortele speciale SEAL ale Marinei Americane; în aceasta înregistrare se confirma prezenta unui artifact urias, aflat sub gheata – o masinarie preistorica, posibil de origine extraterestra.
“Guvernul SUA a spus ca va încerca sa blocheze difuzarea unei înregistrari video gasit de echipele de salvatori SEAL în Antarctica, înregistrarea ce ar contine dovada unei descoperiri arheologice masive ce s-ar afla la 3 kilometri sub gheata”, suna o declaratie de presa care a aparut pentru scurt timp pe site-ul televiziunii.

Tunelul timpului de deasupra Antarcticii

Cu câtiva ani înainte, în anul 1995, a avut loc un eveniment si mai bizar, observat de cercetatorii britanici si americani, în apropierea locului în care a avut loc ciudata descoperire americana din aprilie 2001.
“În 1995, oameni de stiinta americani si britanici care au condus investigatii în Antarctica au facut o descoperire senzationala. Fizicianul american Marian McLein le-a spus cercetatorilor ca în apropierea polului sud a vazut un vârtej de ceata gri pe 27 ianuarie, pe care l-au luat drept un simplu vortex de furtuna polara. Totusi, vârtejul nu si-a schimbat forma si nici nu s-a deplasat în decursul timpului. Asa ca au decis sa cerceteze fenomenul si au lansat un balon meteorologic garnisit cu echipamente de masurat viteza vântului, temperatura si umiditatea. Dar balonul s-a ridicat imediat si a disparut brusc în ceata.

Dupa un timp, cercetatorii au adus balonul la sol cu ajutorul frânghiei legate dinainte de acesta. Surprinderea a venit din masuratorile citite pe aparate: cronometrul balonului arata data 27 ianuarie 1965, adica cu 30 de ani în urma. Experimentul a fost repetat de câteva ori dupa ce s-au asigurat ca echipamentul balonului era în buna stare de functionare. Dar de fiecare data ceasul arata data cu 30 de ani în trecut. Fenomenul a fost numit “poarta temporala” si a fost raportat la Casa Alba.
Se presupune ca acel vârtej de deasupra polului sud este un sui-generis tunel al timpului ce permite trecerea în alte dimensiuni temporale. Mai mult, s-au demarat programe de trimitere a oamenilor în timp. CIA si FBI se lupta pentru a controla proiectele care vor schimba cursul istoriei. Nu exista înca nici-o recunoastere oficiala a autoritatilor federale americane.”

Exista oare vreo legatura între acest ciudat “tunel al timpului” si masinaria veche de cel putin 12.000 de ani de sub gheata Antarcticii? Daca da, de ce nu se fac publice aceste date? De ce numai unii vor sa detina controlul asupra tuturor descoperirilor importante ale omenirii ?

CIP


Trebuie să recunosc, încă de la bun început, că sunt destul de sceptic privind existenţa extratereştrilor. Dar, vizionând videoclipul de mai jos, am început să fiu pus pe gânduri. E vorba de un chirurg din SUA care susţine că a operat câţiva pacienţi care aveau în ei implanturi extraterestre.

La o analiză cu microscopul electronic, s-a găsit faptul că implantul era conectat cu terminaţiile nervoase ale pacientului operat! În plus, implantul era înconjurat de un material biologic neidentificabil, care prevenea respingerea de către sistemul imunitar al pacientului! Totodată, 3 laboratoare naţionale au confirmat faptul că implantul avea în el materiale care erau de origine extraterestră.

Priviţi videoclipul de mai jos. Pentru prima oară în istorie, un om a prezentat dovezi intangibile conform cărora extratereştrii vizitează Pământul. Dr. Roger Leir este un chirurg din California de Sud, ce a efectuat operaţii timp de peste 30 de ani.
“Până acum, am efectuat 8 operaţii, din care am îndepărtat 9 obiecte. Punctul comun îl constituie faptul că toţi pacienţii au fost subiectul unor răpiri extraterestre”.
În 1996, el a efectuat una din primele operaţii prin care a îndepărtat un implant din falca unui pacient.
“Domnul căruia i-am îndepărtat obiectul lucra într-o industrie privată şi avea în spate o întreagă istorie de răpiri extraterestre”.
Ca cei mai mulţi oameni răpiţi de extratereştri, pacientul n-a fost doritor în a se face cunoscut, pentru a se arăta publicului.
“Cei răpiţi de extratereştri au frica în a spune cuiva ce i s-a întâmplat, căci astfel şi-ar putea pierde slujba sau îşi pot pune în pericol cariera, ori chiar să piardă bani…deci o fac dintr-un lucru foarte practic”.
Ceea ce veţi vedea în continuare este primul videoclip al unui implant extraterestru ce a fost îndepărtat. Şi trebuie să ştiţi că această filmare nu e pentru cei care au inima mai slabă. Mai întâi, chirurgul face o injecţie cu anestezic, pentru a amorţi terminaţiile nervilor din jurul implantului. Apoi, se face o incizie chirurgicală în ţesut, se pun nişte cleme chirurgicale, pentru ca incizia să rămână deschisă. După aceasta, chirurgul pătrunde mai adânc în incizie, şi, cu ajutorul unui aparat cu raze X, denumit fluoroscan, încearcă să localizeze implantul sub piele. Odată ce implantul este localizat, un cateter este inserat şi, în sfârşit, implantul este îndepărtat.
Dr. Leir descrie una dintre cele mai extraordinare descoperiri în timpul acestei operaţii uimitoare: “Nu exista vreo dovadă a prezenţei obiectului în interiorul corpului. Apoi, când ne-am uitat la ţesuturile moi care înconjurau obiectul, acestea nu aveau nicio urmă inflamatorie, ceea ce e imposibil, căci, orice e inserat în trup, ar trebui să aibă o urmă inflamatorie. Şi, în al treilea rând, obiectul era înconjurat de un număr mare de terminaţii nervoase ce diferă din punct de vedere anatomic”.
Odată ce acest implant a fost îndepărtat, el şi-a dezvăluit forma sa triunghiulară. Proba a fost trimisă apoi către Laboratoarele Naţionale din Los Alamos, pentru a fi testată mai amănunţit.
“Atunci când am primit înapoi raportul iniţial de la Los Alamos, ştiam că era ceva neobişnuit, pentru că acesta e un laborator de nivel mondial, şi nu ar fi recomandat testări suplimentare dacă nu şi-ar fi dat seama că este ceva straniu. Exista o combinaţie de elemente în acest obiect care i-au făcut pe cei de la Los Alamos să aprecieze că sunt necesare mai multe teste”.
Implantul a fost apoi trimis la Laboratorul New Mexico Tech, unde au fost efectuate o serie de teste.“Ei au crezut că obiectul trimis la analiză reprezenta o porţiune dintr-un meteorit. Ei nu ştiau că provenea dintr-un corp uman”.
Uimitor, Laboratorul New Mexico Tech a crezut că elementele chimice din implant proveneau din meteoriţi rari ce au căzut pe Pământ. În acest stadiu, o scanare cu microscopul electronic a fost realizată asupra implantului.
Rezultatul a fost acela că implantul a fost fabricat şi nu provenea din meteoriţi căzuţi pe Pământ. Şi mai uimitor, rezultatele au arătat că implantul era conectat cu terminaţiile nervoase ale pacientului operat.“Următoarele teste au fost efectuate la Universitatea California din San Diego”.Testele efectuate la Laboratorul Universităţii California din San Diego au confirmat supoziţiile iniţiale. Astfel, s-a ajuns la concluzia că o porţiune din implantul analizat era de origine extraterestră şi nu provenea de pe Pământ.
“Unele din elementele găsite erau de origine extraterestră”.Dovezile sunt concludente; implicaţiile sunt uimitoare. În acest caz, dovezile au fost documentate, iar concluziile – şocante.“Aceasta s-ar putea să fie dovada pe care ştiinţa o căuta. Implicaţiile acestei descoperiri sunt de nivel planetar, şi poate afecta fiecare fiinţă umană”.

Dar implanturile extraterestru nu reprezintă singurele materiale pe care dr. Leir le investighează. Cea mai mare descoperire urmează să fie făcută….

CE ASCUNDE NASA?




Mai multi adepti ai teoriei conspiratiei au pornit o veritabila cruciada impotriva cercetatorilor NASA dupa ce unul dintre ei a postat pe You Tube un caz cat se poate de evident de manipulare a fotografiilor. Este vorba de imagini recente ale satelitilor naturali ai planetei Saturn, Dione si Titan…

Imaginile postate pe site-ul oficial NASA nu prezinta nimic din ceea ce ar putea trezi suspiciunilor vanatorilor de senzational si de extraterestrii. O simpla modificare a fotografiei, insa, mai precis de intesificare a luminozitatii, aduce cat se poate de clar in vedere prezenta unui urias obiect zburator neidentificat. Cel care a descoperit trucajul NASA a refuzat sa isi dea numele oficial, semnand doar cu pseudonimul DominatorPS3.

Surprinzator este faptul ca persoana care a modificat fotografia, Emily Lakdawalla, a recunoscut ca imaginile au fost prelucrate in Photoshop pentru o mai buna claritate. Emily nu a pomenit nimic, insa, depre ciudata aparitie din fotografie, motiv suficient pentru sceptici ca sa vada o noua musamalizare in cazul aparitiilor OZN.

Suna ca un scenariu stiintifico-fantastic, dar perspectiva nu este una regizorala ci le apartine chiar unora dintre veteranii Fortelor Aeriene SUA.

Acestia, intre care capitanul Robert Salas, sustin ca inca din 1948 extraterestrii au survolat zonele de lansare a rachetelor nucleare din SUA si Marea Britanie, dezactivand focoasele si chiar aterizand, la un moment dat, intr-o baza britanica.

Mai mult, adauga aceiasi seniori ai aerului, guvernele musamalizeaza inca de atunci totul. Fostul ofiter de armata Robert Salas declara ca a fost personal martor al unui eveniment, de tipul celor descrise, in data de 16 martie 1967, la Baza Aeriana Malmstrom, din Montana.

„Rachetele pur si simplu au fost neutralizate – zece rachete Minuteman (nucleare). Iar acelasi lucru s-a intamplat la o alta zona de lansare o saptamana mai tarziu. Obiectele zburatoare neindentificate arata un interes major pentru acest tip de armament. Personal, cred ca nu sunt de pe planeta Pamant”, a declarat militarul.

Colonelul Charles Halt pretinde, la randul sau, ca a asistat la survolului unui OZN in regiunea bazaei Bentwaters a Fortelor Aeriene ale Coroanei, in apropiere de Ipswich, una dintre locatiile cu arme nucleare ale Marii Britanii. Episodul ar fi avut loc cu 30 de ani in urma. Initial, Halt a privit cum obiectul a declansat raze de lumina in directia bazei, apoi a auzit prin statie ca extraterestri au aterizat in interiorul stocului nuclear.

In total sase indivizi, fostii ofieteri ai Fortelor Aeriene SUA sunt pe cale sa prezinte informatii declasificate despre care pretind ca le vor sustine descoperirile. In plus, ei au obtinut marturiile altor 120 de fosti membri ai personalului militar american si britanic, care intaresc scenariul interventiilor extraterestre la siturile nucleare din SUA, cu exemple pana in 2003. Militarii spera ca vor forta, prin actiunile lor, mana autoritatilor astfel incat sa confirme faptul ca fiinte straine viziteaza Pamantul de multa vreme.

CIND AFLAM ADEVARUL DESPRE OZN?

Fondatorul WikiLeaks, australianul de 39 de ani Julian Assange, actualmente cel mai vânat om de pe planetă, după ce a dat drumul la mii de documente confidenţiale şi secrete din corespondenţa diplomatică americană, promite dezvăluiri şi mai şocante. Iar acestea nu mai ţin de activitatea ori caracterizarea unor lideri importanţi de pe glob, ci de existenţa vieţii în afara Terrei”
* Assange promite dezvăluiri din corespondenţa diplomaţilor
Julian Assange a dat asigurări că unele documente aflate în posesia site-ului său conţin menţiuni privind viaţa extraterestră, fără a oferi alte detalii.”De remarcat că într-o parte a arhivelor pe care nu le-am publicat încă se face referire la OZN-uri”, a subliniat el, răspunzând unei întrebări. Assange susţine că echipa WikiLeaks a primit numeroase înscrisuri pe această temă, multe de la diverşi “ciudaţi”, hârtiile nefiind făcute publice deoarece nu erau suficient de credibile.”Ele nu repectau două dintre regulile noastre de publicare: 1) să nu fie autoplăsmuite şi 2) să fie originale „, a explicat australianul. El a adăugat că WikiLeaks a fost bombardat cu mailuri de la feluriţi indivizi care povesteau cum au văzut ei OZN-uri sau cum au avut alte experienţe stranii. Iar dacă astfel de mărturii nu puteau fi luate în seamă, potrivit lui Assange, vor ajunge curând la cunoştinţa publicului larg acele note din corespondenţele ambasadelor americane din străinătate care fac câteva referiri la OZN-uri. Unele publicaţii şi site-uri au speculat – potrivit The Telegraph- că dezvăluirile ce vor urma vor viza declaraţiile mai multor piloţi militari americani, potrivit cărora extratereştrii ar fi sosit pe Pământ, ba chiar ar fi pătruns în bazele britanice, dezactivând focoasele nucleare depozitate acolo. Anul trecut, în Marea Britanie au fost raportate la Ministerul Apărării circa 400 de apariţii de OZN-uri, triplu faţă de anul precedent. Între timp, biroul unde erau consemnate asemenea mărturii (botezat “X Files”) a fost închis.
* Posibile referiri la extratereştrii interesaţi de focoase nucleare
Declaraţiile făcute de Assange într-o discuţie cu The Guardian au făcut mare vâlvă printre pasionaţii de ufologie. Dintre aceştia, unii au presupus – nu se ştie cât de întemeiat- că informaţiile pe care le-a colectat WikiLeaks sugerează că alienii ar fi venit repetat pe planeta noastră, aşa cum susţine şi căpitanul Robert Salas, martorul incidentelor petrecute pe 16 martie 1967 la baza aeriană Malmstrom, în Montana, S.U.A., care pretinde că autorităţile americane ascund adevărul în legătură cu pericolul pe care OZN-urile îl reprezintă pentru securitatea bazelor nucleare. Alături de alţi zeci de foşti tovarăşi de arme, el a declarat, într-o conferinţă de presă, că rachetele nucleare americane au fost urmărite şi compromise de entităţi necunoscute de origine extraterestră. Salas a dat exemplul celor zece rachete Minuteman, care n-au mai funcţionat după ce un obiect în formă de disc s-a învârtit în preajma lor.”Acelaşi lucru s-a întâmplat la o altă zonă de lansare, o săptămână mai târziu. Există un interes puternic privind rachetele noastre, din partea acestor fiinţe, indiferent din care provin. Personal, cred că ei nu sunt de pe planeta Pământ”, a subliniat Salas, cerând guvernului să-i confirme spusele. Alţi colegi au povestit că au trăit episoade similare în Marea Britanie. De pildă colonelul azi pensionat Charles Halt a observat un obiect ca o farfurie zburătoare la baza aeriană RAF Bentwaters, din apropiere de Ipswich, Anglia, unde erau depozitate arme nucleare. Episodul s-ar fi petrecut cu 30 de ani în urmă. Halt a privit cum obiectul a lansat un fascicul luminos în direcţia bazei, apoi a auzit prin staţie că extratereştrii ar fi aterizat în interiorul depozitului nuclear. Superiorii ierarhici i-au interzis însă să vorbească ulterior despre incident.”Cred că atât serviciile de informaţii americane, cât şi cele din Marea Britanie au încercat atunci, dar nu chiar şi astăzi să minimalizeze semnificaţia a ceea ce s-a întâmplat la baza Bentwaters, folosind metode bine verificate de dezinformare”, a comentat Halt. Una din ultimele intervenţii ale OZN-urilor la un depozit de arme nucleare din SUA datează din 2003, reiese din depoziţiile a circa 120 de militari trecuţi în rezervă sau pensionaţi, culese de şase foşti ofiţeri. Cercetătorul Robert Hastings, pasionat de ani de zile de fenomenul obiectelor zburătoare neidentificate, afirmă că, dacă iniţial extratereştrii se ocupau cu „simpla observare” a Terrei, cu timpul au început să se implice. În opinia sa, oricât de neverosimilă ar părea ipoteza, OZN-urile au ţinut sub observare o perioadă îndelungată focoasele nucleare, iar din când în când le-au dezactivat. Hastings susţine că astfel de evenimente s-au consemnat nu doar în SUA şi Marea Britanie, ci şi în Uniunea Sovietică, în aceeaşi perioadă, pentru a sublinia că „ruşii şi americanii se joacă cu focul”.
* Descoperirea NASA pică la ţanc!
O tulburătoare coincidenţă face ca în ajunul declaraţiei lui Assange vizând iminente dezvăluiri despre viaţa extraterestră, NASA să aibă propria ieşire la rampă, pe o temă înrudită. Recenta sa descoperire sugerează că ar putea exista şi alte forme de viaţă în Univers, într-o formă pe care nici n-o bănuiam! În lacul Mono din California NASA a găsit o bacterie, GFAJ-1, care trăieşte într-un mediu extrem de toxic: în arsenic. Ba mai mult, arsenicul a fost asimilat în ADN-ul bacteriei şi în alte structuri celulare! Astrobiologul Felisa Wolfe-Simon a explicat că bacteria foloseşte arsenicul ca substitut al elementului vital fosfor, pentru a obţine materiile de care are nevoie pentru a supravieţui. Lewis Dartnell, de la Universitatea din Londra, spune că asta schimbă bazele biochimiei. La rândul său, Sara Seager, de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, completează: până acum, oamenii de ştiinţă au căutat alte forme de viaţă numai acolo unde se bănuia că ar exista condiţii similare cu cele de pe Pâmânt – vezi Marte sau lunile planetelor Saturn şi Jupiter. Acum, explică Sara Seager, „putem căuta forme de viaţă în cu totul alte locuri. Orizontul s-a lărgit considerabil”. De menţionat totuşi că, mult înainte ca NASA să descopere bacteria-minune, astrofizicianul Stephen Hawking avertiza, într-un interviu acordat Sunday Times, că viaţa în Univers este posibilă, însă nu în modul în care ne-o imaginăm noi, cu omuleţi verzi şi feluriţi monştri. Dacă ţinem cont de faptul că formele de viaţă se pot alcătui în condiţii total diferite de cele de pe Pământ, există mari şanse ca ele să nu aibă nimic în comun cu trăsăturile umane.„Există o posibilitate destul de mare să găsim viaţa simplă pe alte planete, însă viaţa inteligentă este cu siguranţă o raritate“, a conchis Hawking.

RODS-CILINDRII OZN

Ar putea fi oriunde in jurul nostru…in atmosfera, in apa, chiar si in casele noastre. Pana in prezent, doar aparatul de fotografiat si camera video s-au aratat la inaltimea vitezei cu care aceste fiinte uimitoare strapung aerul. Nimeni nu stie cu exactitate ce sunt sau de unde vin, deoarece nimeni nu a avut pana in prezent oportunitatea sa studieze un exemplar. Pana cand unul dintre acesti “pesti ai cerului” se va sacrifica de dragul stiintei, cercetatorii i-au lasat in seama criptozoologiei, acel sertar special al zoologiei destinat misterelor si cazurilor nerezolvate ale stiintei.

Nasterea unei legende
Neputand beneficia de o clasificare dupa catalog, criptozoologia i-a inregistrat sub numele de “rod”, “pestele cerului” sau entitate solara. Desi filmarile video sunt inregistrari clare ale existentei acestora, pentru stiinta au ramas inca niste creaturi fascinante si misterioase. “Pestii cerului” au aparut pentru prima data pe marile ecrane prin mijlocirea producatorului Jose Escamilla, cel care i-a descoperit dintr-o pura intamplare. In 1994, Escamilla se afla la o filmare in New Mexico, unde a tras cateva cadre cu un aparat de fotografiat. A ramas uimit sa vada ca imaginile sale erau populate de obiecte zburatoare care nu semanau cu nimic din ceea ce vazuse pana atunci, cu atat mai mult cu cat acestea pareau cat se poate de insufletite. Desi la inceput a crezut ca este vorba despre pasari sau insecte, in scurt timp si-a dat seama ca fotografiile sale surprinsesera o specie necunoscuta. Escamilla a fost cel care le-a botezat “rods”, echivalentul in limba engleza a cuvantului “cilindru” sau “baston”, denumire care a fost preluata in acesta forma, fara a fi tradusa, si in alte limbi. Ceea ce a urmat a fost o adevarata vanatoare de pesti ai cerului, intrucat Escamilla a realizat de atunci sute de imagini si inregistrari video ale misterioaselor creaturi. Colectia sa de imagini a fost imbogatita cu alte cateva sute primite din diverse colturi ale lumii. Descoperirea lor recenta ii inscrie printre ultimii veniti in randurile criptozoologiei. Se pare ca acestea se afla in jurul nostru, insa viteza cu care se deplaseaza si culoarea lor alb-transparenta ii ajuta sa se camufleze cu usurinta in lumina zilei. Prezenta lor nu a fost observata doar pe teritoriul Statelor Unite, ci si in Canada, Europa sau China. Desi li se mai spune “entitati solare”, se pare ca acestia sunt adaptati atat mediului acvatic, cat si altora mai intunecate, cum ar fi pesterile.

Creatura 3D
Numele a fost inspirat de forma corpului lor, care aminteste de o bagheta sau de un cilindru. Lungimea lor variaza destul de mult. Au fost filmate exemplare avand intre 12 centimetri pana la cativa metri. La dimensiuni de cativa metri, ne putem intreba cum este posibil sa nu ii putem vedea cu ochiul liber. Un raspuns cert la aceasta intrebare nu exista, insa ceea ce mintea umana nu poate explica, este pus, de regula, pe seama misterului sau a supranaturalului. Entitatile solare sunt dotate cu o membrana subtire aflata deasupra axei corpului cilindric, utilizat pentru propulsia in aer. S-a sugerat ca “pestii cerului” ar fi inruditi cu specia anomalocaris, cu deosebirea ca s-au adaptat zborului. In urma surprinderii in imagini video, natura lor tridimensionala a fost demonstrata cu ajutorul masuratorilor si testelor. Forma cilindrica face dificil de localizat pozitia exacta a capului si a cozii. In unele cazuri, imaginile arata niste aripioare care vibreaza odata cu corpul, descriind o miscare valurita in aer, in vreme ce la altii, aceste apendice amintesc de aripile mai scurte ale albinelor. De cele mai multe ori, creaturile sunt transparente sau usor albicioase. Multi au fost de acord ca sunt imposibil de vazut cu ochiul liber din cauza vitezei cu care se deplaseaza prin aer. Acestia zboara ca orice insecta sau pasare, insa la o viteza mult mai mare, uneori ocolind obiecte, dovedind ca poseda inteligenta animala. Analiza filmelor suprinse arata ca “pestii cerului” se deplaseaza cu viteze care depasesc cu usurinta viteza sunetului.

Speculatii
In 1997, cel care a inregistrat pentru prima data imagini cu aceste fiinte zburatoare, Jose Escamilla a incercat sa atraga atentia lumii stiintifice prin prezentarea dovezilor filmate unei echipe formata din zoologi si etimologi de la Universitatea Colorado. In urma vizionarii materialelor, acestia au declarat ca nu au mai vazut ceva asemanator si cu siguranta, problema merita aprofundata.
“Rods par sa fie fiinte biologice, insa fara a studia fizic un specimen este dificil sa ajungem la o concluzie. Par sa se inrudeasca cu amfibienii, deoarece au fost filmati plonjand si iesind din apa. Este posibil ca ei sa provina din mediul acvatic si sa fi evoluat catre cel aerian.”, este de parere biologul Ken Swartz, care a inceput sa investigheze fenomenul rods inca din 1998. Asemanarea cu alte organisme marine nu se opreste numai la amfibieni. Modul in care sunt alcatuite aminteste de cefalopode, mai exact de calamari. In unele imagini, acestia par sa se expandeze ca un balon, dupa care se dezumfla, folosind un mecanism asemanator cu cel pe care il folosesc calamarii pentru propulsie.

Daca acesti rods sunt entitati biologice, cum se face ca pana in prezent, nimeni nu a putut gasi un exemplar mort? Daca acestia zboara, dupa cum se crede, in fiecare zi in jurul nostru, cum este posibil ca nici macar un singur corp al acestora sa nu fi fost descoperit pe pamant? Swartz explica acest lucru folosind comparatia cu calamarii: neavand oase, ci materie moale, acestia se pot descompune rapid fara a lasa urme. “Daca ne uitam la fosilele inregistrate pana in prezent, exista o singura creatura care avea un mod de locomotie asemanator cu pestii cerului, si acesta era un pradator numit anomalocaris, care popula marile in urma cu 400 milioane de ani, dotat cu aripioare care vibrau intr-un mod similar cu cel al membranelor vazute la rods. Este posibil ca anomalocaris sa fie stramosii pestilor cerului de astazi.”

Prezenta lor este destul de greu de ignorat, cu atat mai mult cu cat dovezile existentei lor sunt mai mult decat numeroase. Prin urmare, au fost propuse o serie de explicatii ale provenientei pestilor cerului. Cata vreme o creatura se afla inca pe teritoriul labil si permisiv al criptozoologiei, ipotezele asupra genezei lor pot sa o ia razna la propriu. Plictisiti de Bigfoot, Nessie sau Chupacabra, a caror existenta nu a putut fi dovedita nici macar prin intermediul unor imagini autentificate, oamenii si-au concentrat atentia asupra a ceea ce ar putea fi rod:

– extraterestrii
– masinarii automate
– fiinte inter-dimensionale
– spirite sau fantome

Intre toate aceste supozitii care nu beneficiaza de nici un suport real, una singura este de actualitate. Rods pot fi incadrati pentru inceput la categoria OZN-uri, pentru ca asta sunt, cu siguranta, in acest moment: obiecte zburatoare neidentificate.

Unde intervine ratiunea
Cei mai putin creduli au dat vina pe erorile tehnice ale aparatelor foto-video, pe iluzia optica sau pe erorile de procesare ale filmelor. Prin urmare, au incercat sa dovedeasca faptul ca nu exista nici un mister in imaginile miscate sau denaturate ale unor pasari si insecte. Parerea generala este ca ceea ce vedem reprezinta doar iluzii optice, trucuri ale luminii, care rezulta din modul in care imaginile (in primul rand cele video) sunt inregistrate si redate. S-a demonstrat ca trecerea prin fata aparatului foto a unei insecte care bate rapid din aripi descrie o forma cilindrica, din cauza efectului de miscare, in cazul in care camera foto-video are setat un timp relativ lung de expunere. In astfel de conditii tehnice, camera se afla in imposibilitatea fizica de a captura o imagine “curata” a unui obiect care se misca cu o astfel de rapiditate. Efectul este cu atat mai pronuntat in cazul insectelor care au aripi mari si efectueaza zborul prin batai lente ale aripilor. Pe filmul video care cuprinde cele doua campuri intercalate ale unei singure imagini video (deoarece miscarile sucesive sunt captate si afisate ca linii orizontale alternative), efectul “rod” poate fi vazut alternand de la un camp la celalalt, producand intervale distincte intre imaginile sucesive. Acesta este proba tehnica prin care scepticii au incercat sa demonstreaze ca oricine poate produce efectul “rod” daca foloseste corect echipamentul, lumina si subiectul.

Dupa ce au marcat rolul pe care setarile foto-video il joaca in aparitia pestilor cerului, un alt experiment a fost facut cu scopul de a demonstra ca este vorba doar despre o iluzie optica. O echipa de cercetatori, curioasa sa afle care este adevarul, a incercat sa prinda creaturile in vederea unui studiu amanuntit. Pentru inceput, oamenii de stiinta au plasat un numar mare de plase in apropierea unor camere video, in locuri in care prezenta pestilor cerului fusese semnalata anterior. Dupa ce camerele au inregistrat aparitia si captarea lor in plase, s-a trecut la investigarea lor. Participantii la studiu au fost surprinsi sa afle ca “prada” era formata din molii, fluturi si alte insecte, insa nici vorba de pesti ai cerului. Investigatiile ulterioare au aratat ca inregistrarea video pe care se pot vedea zburatorii este doar o iluzie optica creata de inregistrarea cu o viteza mai lenta. Experimentul a devenit dovada empirica a oamenilor de stiinta ca acesti cilindri zburatori pot fi capturati numai ca, la final, locul acestora nu se afla in intortocheata criptozoologie, ci chiar in cataloagele de zoologie, unde figureaza de foarte mult timp.

Multi s-au intrebat cum se face ca fenomenul rods a intrat in atentia publica abia in 1994, la ceva vreme dupa ce tehnologia foto-video a devenit accesibila maselor. Un desen aflat pe o stanca din Argentina, care se pare ca are 50 de ani vechime, infatiseaza niste creaturi asemanatoare cu ceea ce numim azi “rods”. Confirmarea autenticitatii lor ar darama intreaga demonstratie tehnica a scepticilor, nemaiputand fi vorba de o iluzie optica in cazul unui desen de 50 de ani, aflat pe o stanca.

Facts
– Filmul Braveheart, in al carui rol central apare Mel Gibson, mai are si o alta vedeta: aparitia unui rod a fost inregistrata in timpul filmarii unei scene;
– Creaturile sunt atat de populare in Japonia, incat o companie a produs si pus in vanzare un sistem de prindere al acestora.

%d blogeri au apreciat: