Departamentul de Stat este interesat de influenţa Rusiei asupra conducătorilor din România, de sursele de finanţare ale politicienilor, de datele biometrice ale liderilor români şi ale consilierilor lor, precum şi de corupţia şi spălarea de bani din România, potrivit documentelor WikiLeaks, transmite NewsIn.
Cotidianul The Guardian publică vineri o telegramă secretă expediată la16 iunie 2009 de Departamentul de Stat, în care secretarul de stat Hillary Clinton dă instrucţiuni Ambasadei de la Bucureşti, într-o listă detaliată de priorităţi, cu privire la informaţiile de care Washingtonul este interesat să fie culese din România. Instrucţiunile, de natură tehnică, sunt furnizate în virtutea noii Directive naţionale de colectare a informaţiilor.
Domeniile sunt similare cu cele stabilite pentru Bulgaria, publicate anterior de Guardian într-o altă telegramă semnată de Hillary Clinton.
Astfel, Hillary Clinton cere “date biometrice despre actualii lideri şi consilieri (din România), precum şi despre cei în ascensiune”, alături de informaţii despre situaţia lor, despre vulnerabilitatea, personalitatea, sănătatea şi condiţia lor financiară. Departamentul de Stat cere Ambasadei de la Bucureşti să-i pună la dispoziţie şi numerele de telefon, fax şi adrese de e-mail, personale şi de serviciu, ale principalilor lideri din societatea civilă şi din armata română.
În condiţiile crizei, Washingtonul vrea să afle ce îi preocupă pe liderii români, ce eforturi fac pentru a evita colapsul economic. Este interesat, de asemenea, de grupuri de opoziţie, extremiste, care ar avea de gând să exploateze criza financiară pentru a-şi atinge obiectivele.
Un alt aspect care interesează cu precădere Washingtonul se referă, între altele, la finanţarea candidaţilor politici, la planurile şi eforturile Guvernului pentru a asigura transparenţa finanţării. (La data trimiterii telegramei, România se pregătea pentru alegeri prezidenţiale, dar astfel de date sunt cerute de SUA în mod obişnuit, indiferent de ţară – n.r.)
Un capitol separat îl constituie informaţiile cerute despre “statul de drept, corupţie şi criminalitate”. Washingtonul cere informaţii despre planurile şi capacităţile autorităţilor de a remedia obstacolele în calea unei justiţii corecte. Interesează: “politicile, planurile şi eforturile de a dezvolta, proteja şi întări un sistem judiciar independent şi eficient”. Sunt cerute informaţii inclusiv despre avocaţi şi oponenţi ai reformei judiciare, despre obstacole şi progrese în domeniu.
Departementul de Stat solicită, de asemenea, dovezi despre eventuala proastă gestionare a fondurilor europene de către România, precum şi informaţii despre ce face Guvernul pentru a asigura transparenţa gestionării ajutorului extern.
Conform documentului, SUA sunt atente la impactul corupţiei şi criminalităţii asupra guvernanţei, dezvoltării interne, stabilităţii financiare, dar şi asupra serviciilor de informaţii şi de securitate, securitatăţii armamentului, pregătirii militare şi asupra investiţiilor străine.
Ambasadei SUA i se cer detalii despre grupurile de criminalitate organizată care acţionează în România, inclusiv despre liderii acestora, precum şi despre eventualele lor legături cu Guvernul şi cu entităţi străine.
În privinţa relaţiilor cu Rusia, Departamentul de Stat dă instrucţiuni Ambasadei din România să furnizeze “detalii despre relaţiile personale dintre liderii români şi oficialii sau oamenii de afaceri ruşi”. Totodată, Washingtonul vrea să afle vulnerabilităţile la influenţa rusă care există în România în cazul “conducerii superioare”, al oficialilor din serviciile de informaţii, precum şi la nivel ministerial.
Washingtonul vrea informaţii despre eventuale acorduri energetice declarate, dar şi secrete încheiate cu Rusia, Iranul şi alte ţări din bazinul caspic.
Clinton cere Ambasadei de la Bucureşti să-i dea detalii şi despre relaţiile României cu China şi cu naţiuni care sunt ostile intereselor americane.
Departamentul de Stat vrea să afle totodată dacă există ”factori, inclusiv corupţia şi influenţa străină, care afectează luarea deciziilor la nivel guvernamental în chestiuni energetice-cheie”.
Guvernul american dă instrucţiuni să fie informat despre “dorinţa, capacitatea şi eforturile” Guvernului român, inclusiv ale Armatei, serviciilor de informaţii şi de securitate, de a proteja informaţiile clasificate ale SUA şi ale NATO. Vrea să ştie, de asemenea, în ce măsură România “este conştientă şi precupată de infiltrarea străină”.
De interes pentru Washington sunt şi informaţiile legate de reforma politică, judiciară, economică, socială şi educaţională din România. SUA vor să ştie care sunt evoluţiile în cadrul blocurilor şi partidelor politice, vor să afle detalii despre activitatea internă a principalelor partide, cât de puternice şi de active sunt. Interesează informaţiile despre grupurile extremiste şi de opoziţie, inclusiv în ceea ce priveşte sprijinul intern şi extern de care se bucură acestea.
De asemenea, SUA vor să cunoască planurile şi programele de administrare a percepţiilor, “inclusiv prin manipularea media”.
Washingtonul se interesează de atitudinile populaţiei din România cu privire la propria ţară, inclusiv în ceea ce priveşte identitatea regională, politică, filosofică. Departamentul de Stat dă instrucţiuni Ambasadei de la Bucureşti să identifice, să afle ce roluri au, ce obiective şi cine formează principalele grupuri ale societăţii civile, cum ar fi organizaţiile neguvernamentale.
Alte domenii în privinţa cărora SUA cer culegerea de informaţii vizează traficul de droguri şi cu fiinţe umane, spălarea de bani, fraudele cu cărţi de credit şi alte infracţiuni informatice, inclusiv pornografia infantilă. Departamentul de Stat cere Ambasadei de la Bucureşti detalii despre criminalitatea cibernetică, precum şi despre planurile şi eforturile Guvernului de a o combate. În privinţa traficului cu droguri interesează tendinţe, tipuri de droguri, producţie, identificarea grupurilor de traficanţi, metode de spălare de bani şi de contrabandă, precum şi rutele acestui trafic.
SUA vor să aibă informaţii şi despre procurarea ilegală de documente guvernamentale, cum ar fi paşapoartele şi carnetele de conducător auto. Washingtonul se interesează, de asemenea, de folosirea sistemelor biometrice în România.
Totodată, sunt de interes informaţiile despre legăturile dintre grupurile de criminalitate organizată, cele de criminalitate informatică şi terorişti.
La capitolul securitate energetică, Departamentul de Stat cere informaţii despre: politicile, planurile şi eforturile de a diversifica şi dezvolta sursele de energie, de a reabilita sau de a extinde infrastuctura energetică, inclusiv despre investiţiile în capacitatea energetică, eficienţa energetică, depozitare, energie nucleară sau surse alternative de energie. Sunt cerute detalii despre strategiile de finanţare şi despre deschiderea României faţă de investiţiile străine în domeniu, precum şi despre disponibilitatea, planurile şi eforturile Guvernului de a dezvolta şi a implementa o strategie unitară de securitate energetică europeană.
Sunt solicitate date comerciale în domeniu, dar şi despre cei care sunt responsabili cu elaborarea politicilor energetice naţionale, precum şi despre relaţiile acestora cu alţi lideri naţionali.
În telegrama diplomatică publicată de Guardian, Departamentul de Stat specifică faptul că doreşte informaţii despre “vederile şi răspunsurile date României planurilor ruseşti”, ca şi despre “eforturile în privinţa dependenţei României de energia rusă”.
Interesează importurile energetice, inclusiv dacă sunt suficiente, impactul asupra economiei şi influenţa asupra relaţiilor bilaterale. Nu în ultimul rând sunt cerute informaţii despre implicarea crimei organizate în sectorul energetic.
La capitolul stabilitate financiară şi dezvoltare economică, informaţiile care interesează sunt legate de planurile şi eforturile de a răspunde crizei financiare globale, dar şi răspunsul public la provocările financiare. Departamentul de Stat vrea să ştie care sunt planurile şi eforturile Guvernului român pentru a se conforma acordurilor cu FMI, dar şi în ceea ce priveşte adoptarea euro, atragerea şi menţinerea investiţiilor străine.
Atfel, sunt cerute informaţii despre “planurile şi eforturile de a proteja investitorii străini de corupţia guvernamentală şi ineficienţă”.
Interesează şi rolul unor oameni de afaceri privaţi în planificarea economică, precum şi folosirea unor companii-paravan şi a unor intermediari, precum avocaţi, contabili, cazinouri sau conturi bancare, pentru a spăla bani provenind din activităţi infracţionale.
Washingtonul vrea să afle despre eventuale legături între grupurile care spală bani şi terorişti sau despre eventuala implicare a traficanţilor de droguri în spălarea de bani. Este interesat, de asemenea, să ştie dacă fenomenul spălării banilor ia amploare.
În ceea ce priveşte relaţiile externe ale României, interesează planurile şi eforturile privind influenţa rusă în regiune, în special în domeniul politic şi energetic. Nu în ultimul rând interesează politicile, planurile şi eforturile privitoare la apărarea antirachetă (la data trimiterii telegramei, România încă nu primise propunerea de a găzdui elemente ale scutului antirachetă – n.r.).
Washingtonul vrea să afle despre planurile şi eforturile României de a coopera cu statele din regiune în privinţa securităţii energetice. Sunt cerute detalii despre dispute şi rivalităţi cu vecinii, despre planuri, politici, eforturi referitoare la minorităţile româneşti din ţările vecine. Departamentul de Stat vrea să cunoască detalii despre relaţiile României cu Balcanii, inclusiv în ceea ce priveşte evoluţiile militare, vrea să ştie care sunt planurile şi ce eforturi depune România pentru a promova democraţia în Europa de Est şi Balcani, în special în Macedonia. Sunt cerute, de asemenea, informaţii despre “planurile şi eforturile vizând Moldova şi Kosovo”.
Americanii se uită la eforturile României de a coopera sau de a se opune Rusiei, în concordanţă cu sau în opoziţie faţă de policile Washingtonului. SUA sunt interesate de viziunea conducătorilor români, dar şi de atitudinea publică în privinţa relaţiilor cu Rusia. Washingtonul vrea să ştie care sunt politicile, planurile şi eforturile din România în relaţiile cu Moscova în special în domeniul unor chestiuni strategice, cum ar fi energia, securitatea, transportul şi comerţul.
În privinţa relaţiilor ţării noastre cu Uniunea Europeană, SUA sunt interesate de influenţa României printre statele europene, de relaţiile ei cu instituţiile UE, precum şi de posibilitatea de a se contura ca un stat proeminent sau aflat în centrul unei alianţe în cadrul Uniunii Europene. Sunt cerute detalii despre alianţe oficiale sau neoficiale între România şi alte state UE, inclusiv despre planuri şi eforturi de cooperare în domenii de interes reciproc.
În relaţia bilaterală, SUA sunt interesate să afle tot ce ţine de politici, strategii, eforturi, dar şi de aşteptările pe care le are România în privinţa relaţiilor diplomatice, economice şi de securitate cu Statele Unite. Interesează percepţia publică şi la nivelul conducerii statului în legătură cu prezenţa, activităţile şi politicile SUA în regiune. Departamentul de Stat vrea să ştie şi dacă România sprijină sau se opune poziţiilor SUA în dezbaterile internaţionale.
În ceea ce priveşte relaţia cu NATO, SUA se interesează de “încrederea publică şi guvernamentală în Articolul 5 referitor la garanţiile de securitate”. Interesează atitudinile referitoare la staţionarea sau desfăşurarea pe termen lung a forţelor NATO sau americane pe teritoriul românesc, precum şi în ceea ce priveşte desfăşurarea de forţe româneşti în străinătate.
Washingtonul cere detalii despre ameninţări, referindu-se inclusiv la acorduri şi dezacorduri între liderii civili şi cei militari. Este interesat despre modul în care România percepe şi răspunde la ameninţarea războiului cibernetic. Totodată, SUA vor să ştie despre planurile şi eforturile României de a sprijini sau a se opune obiectivelor americane din Afganistan, Irak şi alte regiuni.
În materie de apărare, Departamentul de Stat solicită detalii despre industria din domeniu, inclusiv despre planuri şi eforturi de a coopera cu alte naţiuni sau actori din străinătate. SUA se interesează de programele de dezvoltare a unui sistem de armament, despre companii şi facilităţi în domeniu. Sunt cerute informaţii despre politici şi acţiuni privitoare la accesul, survolul şi tranzitul forţelor militare americane şi al echipamentului lor. SUA vor să ştie ce decizii sunt luate în privinţa achiziţionării de armament american sau străin. Washingtonul vrea informaţii despre structuri militare şi paramilitare, buget, cheltuieli, misiuni, doctrină, tactici, ordine de luptă, comandă şi control, echipamente, mentenanţă, antrenamente, participare la exerciţii, sprijin pentru operaţiuni internaţionale de menţinere a păcii, sistemul de sănătate din armată, soldă, locuinţe, relaţia cu societatea civilă şi moralul soldaţilor.
Percepţiile despre, precum şi angajamentul faţă de acordurile de schimb de informaţii cu SUA, pregătirea organizatorică, dar şi capacităţile poliţiei de frontieră şi ale vameşilor de a controla graniţa sunt alte aspecte care interesează la Washington.
SUA vor să ştie în ce măsură România este folosită ca punct de tranzit pentru armament, iar Washingtonul cere detalii despre transporturile de armament, inclusiv firmele asociate, agenţi, metode, rute, puncte de legătură, orar şi comunicaţii. Sunt solicitate informaţii despre organizaţii, grupuri şi indivizi care sunt angajaţi în vânzarea de armament şi tehnologie către state ostile intereselor americane sau către entitiăţi non-statale.
În ceea ce priveşte terorismul, Guvernul american vrea să afle în ce măsură autorităţile române doresc, sunt capabile şi fac eforturi pentru a stabili şi proteja un cadru legislativ pentru combaterea terorismului, controlul frontierelor, detenţia teroriştilor, blocarea conturilor bancare asociate cu activităţile teroriste, împărtăşirea de informaţii. De asemenea, SUA vor să afle cum îşi protejează România armele, facilităţile conexe, energia şi alte infrastructuri critice de intruziuni şi eventuale atacuri teroriste.
Washingtonul vrea informaţii despre eventuale planuri teroriste vizând interese, facilităţi sau cetăţeni americani sau străini din România. Vrea să ştie dacă există eforturi de a achiziţiona sau de a transporta prin România arme nucleare, radiologice, biologice sau chimice.
Departamentul de Stat cere informaţii despre identitatea eventualilor terorişti, motive, obiective, strategii, amplasamente, facilităţi, structuri de comandă, legături cu alte grupuri sau state, asocieri cu grupuri medicale sau umanitare, folosirea de documente de călătorie falsificate, metode prin care comunică, transportă, cum sunt finanţaţi, cum recrutează, cum se antrenează, dacă sunt implicaţi în traficul cu droguri şi contrabandă sau dacă există indicii că o entitate străină, publică sau locală sprijină aceşti eventuali terorişti.
În condiţiile în care militari americani se antrenează la bazele din România, SUA sunt interesate şi de cercetarea şi dezvoltarea medicinei militare în ţara noastră, inclusiv în ceea ce priveşte noi vaccinuri, terapii, modalităţi de apărare medicală în faţa unei arme chimice, biologice, radiologice şi nucleare. Sunt cerute informaţii, inclusiv statistice, despre boli infecţioase, cum ar fi gripă aviară, tuberculoză, HIV, hepatita A şi encefalita transmisă prin înţepături de insecte.
Washingtonul cere Ambadadei de la Bucureşti descrierea şi amplasarea unor eventuale centre de evacuare, staţii de poliţie şi pompieri, spitale, hoteluri, facilităţi diplomatice. SUA vor informaţii despre politici, planuri şi capacitatea Guvernului şi a organizaţiilor neguvernamentale de a sprijini, inclusiv prin furnizare de securitate, operaţiuni de salvare.
Sunt specificate informaţii despre politici, planuri şi eforturi vizând cetăţeni americani deţinuţi, capturaţi şi arestaţi, inclusiv prizonieri de război şi persoane dispărute în acţiune.
În ceea ce priveşte telecomunicaţiile, informaţiile cerute vizează specificaţii curente, vulnerabilităţi, capacităţi, planuri de modernizare a infrastructurii şi sistemului de informaţii naţional, reţele, tehnologii folosite de autorităţile civile, militare şi guvernamentale, inclusiv serviciile de spionaj şi securitate. De asemenea, americanii vor să afle dacă există planuri şi eforturi de procurare a unor echipamente de telecomunicaţii care fac obiectul unui control american de export.

Anunțuri