Giulia – Nu ne dorim barbati pe post de bibelouri
Cronica Carcotasilor – Adevarata mare impacare
Expozitia felina de primavara
Au fost gasite cuiele cu care a fost rastignit Iisus
Cercetatorii din slujba armatei au incercat intotdeauna sa creeze un super-soldat, un luptator performant, mai rezistent si mai puternic decat ceilalti, fara egal in taberele inamice.

Mutantii invincibili din filmele SF nu au vazut inca lumina zile, sau cel putin asta e varianta oficiala, insa experimentele militare pe oameni sunt cat se poate de reale si de frecvente, arata Live Science.

Dintre marile puteri ale lumii, Statele Unite s-au remarcat intotdeauna prin investitiile masive in domeniul cercetarii militare, iar dosarele desecretizate arata ca oamenii de stiinta nu s-au dat in laturi de la nimic, incercand sa depaseasca limitele corpului omenesc.

A testat CIA droguri pe locuitorii unui orasel din Franta?

„Comitetul Olimpic International interzice tot ce cream, iar asta e dovada succesului nostru”, spune Michael Goldblatt, fostul sef al oamenilor de stiinta de la DARPA, misterioasa agentie americana de cercetare.

Vederea cu infrarosii, cu ochiul liber

Marina americana a incercat sa imbunatateasca vederea pe timp de noapte a marinarilor, in timpul Primului Razboi Mondial.

Cercetatorii stiau ca vitamina A contine elemente nutritive esentiale pentru ochi si s-au gandit ca administrarea unei forme speciale a vitaminei va modifica si sensibilitatea ochilor la lumina.

Le Parisien: Armata franceza a testat arme nucleare pe proprii soldati

Marinarii care s-au oferit voluntari au fost hraniti cu ficat de salau, iar dupa cateva luni au inceput sa perceapa si razele infrarosii. Experimentul a fost abandonat odata cu descoperirea unei lunete electronice cu infrarosii.

Japonezii au facut experimente similare pe pilotii de avion, iar imbunatatirea vederii nocturne a fost chiar de 100%, in unele cazuri.

Injectiile cu plutoniu

Aproape de sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand Statele Unite lucrau la bomba atomica, oamenii de stiinta au incercat sa afle mai multe despre pericolul reprezentat de plutoniu.

Experimente genetice mai mult decat neobisnuite

Testele au inceput pe data de 10 aprilie 1945, cand victima unui accident rutier a fost injectata cu plutoniu, pentru a observa in cat timp reuseste corpul uman sa elimine substanta radioactiva.

Acesta a fost doar primul dintr-o serie de 400 de experimente secrete cu plutoniu pe oameni, care au fost dezvaluite abia dupa 50 de ani, in 1995.

Spionaj cu puteri extrasenzoriale

Clarvazatorii nu sunt priviti cu ochi buni de catre oamenii de stiinta, insa Pentagonul a cheltuit circa 20 de milioane de dolari, intre 1972 si 1996, pentru folosi puterile extrasenzoriale ale unor astfel de oameni.

Medicii din CIA au facut experimente pe suspectii de terorism

Acestia trebuiau sa detecteze diferite locatii geografice pe care nu le mai vazusera niciodata, cum ar fi buncare sau facilitati nucleare din tari concurente sau ostile.

Rezultatele contradictorii obtinute au declansat neintelegeri intre agentiile de spionaj, iar experimentele au fost abandonate, in cele din urma. Existenta lor a fost facuta publica in anul 2002.

Soldatul insomniac

Somnul este unul din principalii inamici ai soldatilor, iar oamenii de stiinta au incercat intotdeauna sa prelungeasca perioada in care luptatorii pot ramane activi si vigilenti.

Ultimul experiment NASA: Soareci care leviteaza

O multime de medicamente contra somnului au fost create de-a lungul anilor, majoritatea avand la baza amfetamine. Cel mai nou dintre acestea este Modafinil (Provigil), ce le permite soldatilor sa nu doarma timp de 40 de ore, fara a se simti rau.

Medicamentul creat in laboratoarele armatei a ajuns si in farmaciile din lumea intreaga, insa Agentia Internationala Anti-Doping l-a trecut, in 2004, pe lista substantelor interzise, dupa depistarea pozitiva a unor sportivi.

Armura interioara

Super-soldatul din filmele SF ar putea fi acum cu un pas mai aproape, prin intermediul programului Armura Interna, dezvoltat de DARPA.

Cercetatorii americani incearca sa transfere oamenilor abilitatile deosebite ale unor animale, cum ar fi gasca indiana, ce poate ajunge la altitudini de peste 10.000 de metri, sau un leu de mare ce isi poate controla fluxul sangvin si alimentarea cu oxigen, in timpul scufundarilor la mare adancime.

Experiment suedez in SUA cu patru familii de „Piloti climatici”

„Nu accept faptul ca soldatii nostri nu isi pot intrece din punct de vedere fizic inamicii”, spune doctorul Michael Callahan, seful oamenilor de stiinta de la DARPA, in timpul unei prezentari.

Scopul suprem al cercetatorilor este sa creeze soldati invincibili, rezistenti la cele mai grele conditii, inclusiv temperaturi si altitudini extreme, boli, arme chimice, biologice si radioactive, mai puternici decat orice inamic.
Experimentul Tuskegee a fost unul dintre cele mai notorii experimente americane ale secolului trecut si unul dintre cele mai indelungate, desfasurandu-se intre 1932 si 1972.

Celor 400 de barbati infectati cu sifilis le-a fost interzis tratamentul pentru a observa efectele pe termen lung ale acestei boli si la sfarsitul experimentului majoritatea murisera din cauza bolii, sotiile lor au fost si ele infectate si multi copii s-au nascut cu o forma congenitala a acestei afectiuni.

Experimentul Tuskegee a marcat o deteriorare si mai puternica a relatiilor afro-americanilor cu guvernul Statelor Unite, in contextul luptei lor pentru egalitate rasiala.

Subiectii au fost doar barbati de culoare din zone sarace, iar efectele experimentului se resimt si in prezent. Afro-americanii ezita in a merge la controale periodice si privesc cu neincredere comunitatea medicala, tocmai prin prisma a astfel de actiuni rasiste si imorale ale guvernului american.

Abia in 1997, presedintele Bill Clinton si-a cerut public scuze pentru ceea ce s-a intamplat la Tuskegee.

Studiul clinic din Tuskegee

Tuskegee, Alabama era o zona nevoiasa locuita predominant de negri ce lucrau pamantul. Serviciul Public de Sanatate impreuna cu Institutul Tuskegee, o universitate locala, au recrutat 399 de barbati ce au fost diagnosticati cu sifilis.

Lor nu li s-a comunicat de ce anume sufereau si au ascuns de fiecare data adevarata afectiune, aruncand vina spre o serie de alte boli pe care ei ar fi incercat sa le trateze.

In anii ’40 s-a descoperit ca penicilina poate trata sifilisul, dar inca o data li s-au ascuns aceste detalii. O parte din barbatii ce participau in cadrul experimentului au vrut sa se inroleze in armata americana pentru a lupta in cel de-al doilea razboi mondial.

Ei au fost din nou diagnosticati cu sifilis, dar de aceasta data au fost informati. In ciuda acestui fapt supraveghetorii studiului le-au interzis un tratament adecvat si au inceput sa le ofere placebo, spunandu-le ca primesc penicilina.

Dupa ce razboiul s-a incheiat si adevarata tragedie umana a Holocaustului a prins contur, au fost date legi pentru a impiedica astfel de abuzuri sa se mai produca vreodata. Consecinta a fost adoptarea codului de la Nuremberg in 1947 fiind intarit prin declaratia de la Geneva din 1948 si cea de la Helsinki din 1964.

Tocmai aceasta tara care s-a aflat in fruntea acuzatorilor atrocitatilor realizate de regimul nazist si care a aderat la aceste coduri etice a permis ca studiul sa continue pana in anul 1972.

Sfarsitul experimentului si reactii

Experimentul cu siguranta ar fi mers mai departe daca nu ar fi fost Peter Buxtun, ce lucra in cadrul Serviciului Public de Sanatate. In 1966 a cerut incetarea studiului si a informat in acest sens Centrul pentru Combaterea Bolillor (CDC), ce supraveghea in acest moment operatiunea, dar raspunsul primit a fost negativ.

Intentionau continuarea pana ce toti subiectii ar fi murit din cauza bolii. Eforturile lui Buxtun de a aduce la cunostinta publicului larg de ceea ce se petrecea la Tuskegee au fost recompensate abia in 1972.

Atunci presa a preluat subiectul si un adevarat val de proteste au inceput in tara pe masura ce detalii legate de acest studiu erau facute publice. Ca urmare a unei astfel de reactii vehemente din partea populatiei, CDC a incheiat imediat studiul si pentru a calma spiritele guvernul american a despagubit familiile afectate cu circa 10 milioane de dolari.

O alta consecinta a fost infiintarea unor institutii specializate ce urmau sa verifice studiile clinice pe oameni, dar increderea comunitatii afro-americane a fost zdruncinata in asa masura incat si astazi persista prejudecati fata de medici.