Oamenii se sinucid pe Facebook. Se numeşte “reţea de socializare”. O puzderie de indivizi intră în reţea şi se simt “integraţi”. Într-un grup, într-o comunitate. Aici îşi pun pozele de la nuntă, de la botez, din concedii. Şi îşi fac iluzii că le arată unora care le preţuiesc. De partea cealaltă, “prietenii” se uită la ele ca voyeurii, cărora li se permite să vadă pe gaura cheii momentele intime.Simte însă cineva ceva? Încearcă cineva cu adevărat vreun sentiment?
De unde “prietenie”? Atât de ieftin a ajuns acest cuvânt? Fericit cel ce are doi-trei prieteni! De unde sute sau mii, doar pentru că nişte damblagii intră să-ţi vadă pozele pe care tu, cocoş plin de tine, le pui pe Facebook, de la tăierea de moţ a ăluia mic? Sau din concediul din Antalia? Sau de la petrecerea de majorat? Ca să vadă lumea ce lume bună a venit la tine. Ce gagică ţi-ai tras. În ce locuri exotice îţi permiţi să te întinzi.

Izolarea a ajuns o industrie. Oamenii plătesc pentru iluzia socializării. E plină strada de puşti cu căştile în urechi, care nu aud nimic din ce se întâmplă în jurul lor. Jocurile pe calculator sunt terenul celor care fug de realitatea cenuşie şi rece: aici ei sunt eroi, dincolo, în lumea reală, luzări. Jocurile pe calculator înlocuiesc şi compensează viaţa reală: spală şeful pe jos cu mine, lasă că împuşc şi eu câteva sute de ticăloşi la “Call of Duty”!

Căldura căminului, a familiei, a întâlnirilor vesele cu prietenii, e înlocuită de alde Facebook. Sinistră farsă! Sursa : ziuaveche.ro

Aveţi conturi pe reţelele de socializare?

V-aţi întâlnit vreodată, faţă în faţă, cu unul dintre “prietenii” de pe Internet?

În momentele grele ale vieţii, v-aţi baza pe prietenii de pe Internet?

Confruntat cu o situaţie dificilă în viaţa reală, v-aţi simţit tentat să reacţionaţi ca unul din eroii din jocurile favorite? Sau aţi băgat capul la cutie, pentru că sunteţi Superman numai pe calculator?

Este izolarea o direcţie spre care ne împinge lumea modernă?

Ne face izolarea mai vulnerabili în faţa hegemonismului mondialist?
Pentru mulţi tineri, reţeaua de socializare Facebook a devenit o problemă serioasă în momentul în care „şi-au mutat” întreaga viaţă în mediul virtual. Psihoterapeuţii susţin că este vorba despre o dependenţă care poate distruge viaţa reală a individului.
La începutul acestui an, Asociaţia Americană de Psihiatrie (A.P.A) a nominalizat noi forme de dependenţă pentru a fi introduse în ediţia a cincea a DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders), printre care şi dependenţa de internet, şi, în particular, cea de Facebook, care are aproape 500 de milioane de membri în toată lumea.

Această reţea de socializare permite o formă de comunicare neîntreruptă, pe când e-mail-ul, spre exemplu, e limitat. De aici şi senzaţia utilizatorului că, în măsura în care nu intră frecvent pe contul său de Facebook, pierde firul şi asta îl frustrează. De asemenea, îi dă utilizatorului iluzia apropierii, proximităţii. Astea ar fi avantajele, în opinia pasionaţilor. Tot ei îi văd şi punctele slabe. Faptul că nu permite o ierarhizare a informaţiei, nu poţi discerne ce e adevărat sau nu, iar specialiştii identifică drept un posibil efect al utilizării frecvente şi scăderea capacităţii de concentrare. Altfel spus, setat la ritmul cu care se succed postările pe Facebook, te infantilizezi în viaţa reală.

Loredana Dumitraşcu apreciază despre sine că are o anumită dependenţă de Facebook, ceea ce a îndemnat-o să îşi facă şi lucrarea de dizertaţie la masterul de Psihoterapie pe care l-a urmat tocmai pe subiectul dependenţei de reţelele de socializare. Intră pe Facebook în fiecare zi şi este primul lucru pe care îl face atunci când deschide calculatorul. Are aproximativ 800 de prieteni, dintre care mulţi necunoscuţi pe care i-a adăugat în urma diverselor activităţi în reţea. În opinia sa, utilizarea Facebook îmbunătăţeşte comunicarea prin faptul că poţi păstra legătura cu persoane cunoscute aflate în alte colţuri ale lumii, dar şi cu persoane pe care în viaţa reală e puţin probabil că le-ai fi putut întâlni. În opinia tinerei, un avantaj al Facebook ar fi faptul că nu e nevoie de simultaneitate. Poţi posta ceva, te culci şi când te trezeşti găseşti reacţiile la postarea ta şi poţi continua tot aşa. Psihoterapeutul Cristiana Haica explică însă că, dacă ai foarte mulţi prieteni pe Facebook, acest fapt nu te va face un mai bun comunicator, ci, cel mult, un abil „controlor de trafic” al mesajelor virtuale, iar dacă eşti foarte dedicat acestui mod de a relaţiona, este clar că nu mai ai timp pentru comunicarea „face to face” şi vei deveni din ce în ce mai incapabil de a menţine o relaţie în lumea reală. „Regulile sunt foarte diferite în cele două lumi, iar creşterea abilităţilor de comunicare şi a frecvenţei de relaţionare în una dintre ele face ca relaţionarea în cealaltă să fie proporţional mai mică.” Psihoterapeutul mai susţine că dependenţa de internet, inclusiv cea de Facebook, se tratează ca orice adicţie, dar este foarte dificil deoarece sevrajul este destul de greu de tolerat.

Să cheltuieşti bani virtuali

Loredana joacă anumite jocuri sociale şi, implicit, are nevoie de vecini, de aceea i-a adăugat în listă. „Sunt persoane din toată lumea cu care comunic şi pe alte teme, în afara jocului. N-aş spune însă că aceste persoane pe care le-am cunoscut astfel mi-au devenit cunoştinţe şi în viaţa reală”, spune Loredana. Limita dintre dependenţă şi comunicare, crede tânăra, este stabilită în felul în care îţi afectează viaţa. Iar ei i-a afectat viaţa în sensul că a ales să-şi facă o dizertaţie pe tema asta. Dacă o zi nu are acces la internet, pe seară deja devine nerăbdătoare să vadă ce s-a mai intamplat în reţea. Cum ar descrie Loredana Farmville-ul? “E un joc calm, nu trebuie să te lupţi pentru teritoriu şi nu necesită să fii la un anumit moment în joc. De fapt, ai o gospodărie virtuală. Ideea acestui joc este să ai un anumit număr de prieteni, care să fie vecinii tăi – vecini de fermă, de plantaţie. Tu îi vizitezi, şi vizitându-i obţii puncte şi bani şi cu banii aceia îţi poţi cumpăra diverse tipuri de case, decoraţiuni, legume etc.”, explică Loredana. Satisfacţiile pe care le dă jocul sunt în opinia Loredanei faptul că ai nişte rezultate-spre exemplu s-au copt roşiile şi ai câştigat nişte bani pe care poţi apoi să-i cheltuieşti. „Iar senzaţia pe care o ai când cheltui bani într-un joc virtual este identică cu cea pe care o ai când cheltui bani în viaţa reală.” Atunci când doreşti însă ceva mai exclusi vist in Farmville, cum ar fi o casă cu piscină, e nevoie să introduci în joc şi bani reali. Ea a ajuns la nivelul 41 al jocului, în prezent cea mai avansată persoană atingând nivelul 90. Tânăra spune că în perioada în care a lucrat pentru dizertaţie sau teza de doctorat a lăsat jocul deoparte, însă şi-a lăsat pământul arat, ca să nu se usuce. Loredana crede că Farmville îţi dezvoltă o anumită responsabilitate. „Spre exemplu, dacă îţi cumperi un căţel, îl cumperi cu bani virtuali, dar trebuie să intri timp de 14 zile să îi şi dai de mâncare pentru că altfel dispare.”

Căsătorie pe Facebook

Şi Cristina Al-Ali este o utilizatoare a Facebook-ului, reţea de socializare care i l-a adus aproape şi pe viitorul soţ. „Am găsit cel mai potrivit om pentru mine pe Facebook. Pur şi simplu i-am văzut din întâmplare poza, mi-a plăcut, i-am dat «Add» şi de atunci am început să vorbim. Am descoperit pe parcurs că semănăm foarte mult. În fe bruarie 2009 ne-am găsit pe Facebook, în aprilie 2009 ne-am logodit şi am vrea să ne căsătorim anul acesta”, spune Cristina. Care sunt avantajele Facebook pentru Cristina? „Nu cred că voi mai trimite vreodată vreo poză într-un plic, spre exemplu, iar aici diferenţele cantitative sunt evidente: pe Facebook pot arăta prietenilor albume întregi. Pe de altă parte, cred că modul în care comunici acum prin intermediul acestor reţele este mult mai nuanţat, mai detaliat. Oamenii pot vedea în timp real ce articol ai citit şi ce ţi-a plăcut, ce părere ai despre diferite ştiri sau situaţii, poţi fi la curent cu noutăţile legate de toate domeniile/formaţiile/grupurile care te interesează”, susţine Cristina. Tânăra explică şi mai detaliat de ce utilizarea Facebook-ului îi vine mănuşă. „Eu sunt un om cu mici dificultăţi de comunicare şi cu vagi capacităţi de socializare. Am senzaţia că un site de genul Facebook îmi oferă un scut şi o şansă mai mare de a mă exprima ceva mai relaxat decât în viaţa reală.” Cristina a devenit rapid şi o pasionată de Farmville. „Atunci când jucam era foarte plăcut să îmi văd grânele crescând, să îmi pot aranja ferma după cum aveam chef. Era un fel de loc al meu în care abia aşteptam să ajung dimineaţa.” Psihoterapeutul contact de RL descrie dependentul de Facebook drept persoana care exagerează în utilizarea acestei reţele: fie este mai superficială în relaţiile „reale”, fie nu are timp sau dispoziţie sufletească pentru astfel de relaţii, fie este destul de nesatisfăcut de relaţiile din lumea adevărată.

„Stima de sine este mai scăzută”

Cătălin Ionete este un utilizator Facebook ceva mai rezervat. Are 170 de prieteni în listă, cu care se vede în proporţie de 80% şi în viaţa reală. „Pentru mine, faptul că oferă posibilitatea menţinerii unor relaţii care altfel s-ar dizolva, mai ales în cazul unor persoane pe care le cunoşti «pe fugă», mi se pare un avantaj. Poate uneori e prea mult sau nu am chef să scriu un e-mail -pentru un e-mail ai nevoie de o motivaţie mai «serioasă» -, dar orice fel de interacţiune pe Facebook poate avea ceva din gratuitatea unui joc şi, în general, ne place să ne jucăm. De asemenea, pe Facebook poţi să-ţi alegi cea mai bună poză sau, eventual, una prelucrată în Photoshop, în realitate tipul ăsta de management al imaginii e mai greu. Personal, un avantaj semnificativ e că pot să-mi promovez un blog nou pentru care nu am găsit altă modalitate de promovare.” Cât despre Farmville, nu joacă şi nici nu înţelege ce văd unii în jocul ăsta, nu este tentat să încerce. Una peste alta, nu găseşte însă riscuri pentru utilizarea Facebook. „Probabil doar persoanele cu o stimă scăzută de sine sunt mai predispuse pericolui de a-şi altera relaţiile din viaţa reală din cauza reţelelor de socializare”, e de părere Cătălin.

Dacă o întrebi despre viitorul Facebook-ului, Loredana este de părere că fenomenul va lua amploare. „Mă gândesc că în viitor nu vor fi doar status-uri şi poze şi mulţi oameni vor posta live. Încă nu se foloseşte opţiunea de video foarte mult. Este youtube, dar posibilitatea asta de a fi în acelaşi timp în cele două lumi – reală şi virtuală – mi se pare un lucru interesant şi de mare viitor.” Şi Cătălin Ionete consideră că Facebook va mai fi popular multă vreme. „Aş zice că vreo 5 sau 10 ani Facebook-ul va mai fi trendy, până când vreo inovaţie tehnologică o să-l pună în umbră. Dacă nu cumva Facebook va încorpora inovaţia respectivă, asigurându-şi astfel supravieţuirea.” În acelaşi timp, Cristina crede că Facebook va deveni unicul suport al vieţii noastre sociale long-distance.

„Dependenţa de Facebook, o formă de comportament online compulsiv”

Hilary Betts este unul dintre terapeuţii din Marea Britanie care tratează cazuri de dependenţă de internet, inclusiv de Facebook, în cadrul clinicii The Priory Group. Betts consideră că utilizarea excesivă a Facebook-ului poate duce la izolare, degradarea relaţiilor de familie, distrugerea carierei şi chiar la ruinare financiară.

RL: Cum aţi descrie dependenţa de Facebook, prin ce se particularizează?

Hilary Betts: Vă pot da o definiţe a dependenţei. Este o relaţie patologică cu o substanţă sau un comportament care duce la consecinţe nocive şi continuarea folosirii substanţei ori a comportamentului indiferent de aceste consecinţe. Consider dependenţa de Facebook a fi o formă de dependenţă de media şi o formă de comportament online compulsiv. Internetul oferă o arenă seducătoare pentru această dependenţă.

RL: Cum influenţează acest tip de dependenţă viaţa socială şi personală a unei persoane?

H.B.: Această dependenţă poate fi izolantă şi nonrelaţională. Poate avea consecinţe nocive asupra relaţiei persoanei respective cu propria familie. Poate distruge căsnicii, poate duce la pierderea carierei şi la ruinare financiară.

RL: Sunt femeile mai predispuse la aces tip de dependenţă decât bărbaţii?

H.B.: În opinia mea, da. Şi asta, din cauza numărului mare de femei co-dependente sau dependente de dragoste şi care simt nevoia de căldura generată de interacţiunea de pe reţelele de socializare.

RL: Cât despre copii, cât sunt ei de predispuşi la acest tip de dependenţă ?

H.B.: Copiii încep să devină dependenţi de la vârste tot mai fragede. De la substanţe cum ar fi cannabisul la gumă şi, de asemenea, la dependenţe comportamentale cum ar fi dependenţa de jocuri. Efectele pot fi: izolarea socială, anomia, interpretarea greşită a relaţiilor interumane, dificultăţi de relaţionare sau tulburări psihice.
De la conceptul înălţător conform căruia utilizatorii pot să se angajeze în comunicare şi feedback, în spiritul web 2.0, la angajarea aproape formală a consumatorilor care produc conţinut pentru site-uri, majoritatea modelelor noi de business se bazează pe metode care să atragă cash. Situaţia nu este diferită pentru Facebook, utilizatorii sunt atraşi prin oferta “cum să-ţi pierzi vremea în faţa calculatorului” şi apoi sunt transformaţi într-o „marfă”, o bază de date pentru monetizare, a spus pentru MONEY.ro, omul de afaceri Marius Ghenea.
“Utilizatorii produc conţinut valoros pentru site, fără a fi în niciun fel remuneraţi pentru acest lucru. Acest conţinut este mai apoi monetizat ca trafic, în principal prin reclamă, dar şi prin affiliate marketing, product placement sau chiar vânzare efectivă de produse şi servicii şi alte metode care generează cash pentru site-ul respectiv. Toţi aceşti utilizatori atraşi în diverse moduri pe site sunt până la final o bază de date pentru monetizare. Fiecare site are o reţetă uşor diferită de atragere a utilizatorilor, însă scopul final este acelaşi, monetizarea utilizatorilor ca
marfă”, a afirmat omul de afaceri, ale cărui business-uri se derulează în majoritate în online.

Dacă YouTube atrage utilizatori cu conceptul “junk video”, video-urile sub-culturale fiind cele mai vizionate pe YouTube, SecondLife atrage utilizatori cu conceptul “o lume virtuală este mai bună decât una reală”, ceea ce înseamnă, pentru mulţi utilizatori, o fugă de lumea adevărată, Facebook se vrea o “biografie personală în imagini”, care atrage utilizatorii prin pozele de tip album personal pe care fiecare utilizator le postează, un pas peste Flickr, care se rezumă la poze, în timp ce Facebook a reuşit să construiască o comunitate reală peste aceste poze.

“Problema cu Facebook este că nu dezvoltă nimic util, este un mod de a încuraja pierderea de timp, în opinia mea. Iar oamenii iubesc să piardă timpul, este una dintre pasiunile majorităţii oamenilor, din păcate. Şi ce e mai plăcut decât să pierzi timpul în faţa PC-ului? În plus, ce poate fi mai interesant, decât să ai o posibilitate de a te amuza pe Facebook fără să te coste un ban?”, a adăugat Ghenea.

E gratuit dar costă

Oferta de conţinut aparent gratuită este, potrivit omului de afaceri, principala modificare revoluţionară adusă de Internet şi în special de web 2.0, dar este şi cea mai importantă problemă din punct de vedere al modelelor de business şi mai ales al eticii de business. Este ceva gratuit pe lumea asta?

“Dacă dai totul gratuit, trebuie oricum să scoţi bani de undeva, aşa că cineva, fie el client, furnizor sau investitor, va sfârşi prin a fi păcălit! În modelul tradiţional de business, un producător realiza un produs care avea anumite costuri şi o valoare adăugată, pe care o taxa prin profit, la fel un editor de ziare sau reviste. Acum, toate aceste lucruri încep să se amestece pe platforma web 2.0 (spre 3.0) şi nu mai este clar nici unde e valoarea adăugată, nici de unde rezultă profiturile, nici măcar care e statutul real al utilizatorilor. Sunt beneficiari ai conţinutului web, victime ale acestui conţinut sau chiar producători involuntari ai acestui conţinut?”, a adăugat Ghenea.

Totuşi, spune Ghenea, în era Internet există în primul rând prea mult conţinut gratuit pentru ca utilizatorii să fie interesaţi să plătească o subscripţie şi, în al doilea rând, există probleme de “time-to-market”. “Dacă ai nevoie de trei ani să ajungi la primul milion de utilizatori în loc să ajungi acolo în şase luni, aceasta este diferenţa dintre succesul extraordinar şi eşecul lamentabil al unui business”, a explicat Ghenea.

Legislaţia, întotdeauna cu un pas în urma internetului

Singurul activ al reţelelor sociale, utilizatorii, trebuie monetizat cât mai bine, Iar această vânzare, pentru a putea fi maximizată ca valoare, se face uneori cu încălcarea unor norme etice şi de confidenţialitate, este de părere omul de afaceri.

“Din fericire, există şi o legislaţie care se adaptează din mers la noile paradigme de folosire a datelor personale şi atac la protecţia datelor personale. Din păcate, legislaţia este în primul rând birocratică, adică vulnerabilă, şi în al doilea rând va fi întotdeauna cu un pas în urma Internet-ului, deoarece întâi apare o problemă legată de protecţia datelor şi abia apoi se poate legifera şi un remediu”, a adăugat Ghenea.

Potrivit omului de afaceri, “cine suferă de teoria conspiraţiei”, ar fi bine să stea departe de reţele sociale şi, în general, de web 2.0.

“Evident că nu doresc că datele mele să fie cunoscute şi eventual utilizate de mici ISV’s de oriunde din lume şi nici de Facebook, dar în momentul de faţă, compromisul este ‘nu ne dai datele, nu îţi dăm aplicaţii şi conţinut gratuite!’”, a adăugat Ghenea.

Big Brother şi monetizarea supremă a utilizatorilor

Astăzi, oricine extrage de pe Internet date personale şi le corelează cu adresa de e-mail, cu IP-ul şi cookie-urile de pe PC, poate vedea ce pagini vizitezi, ce cumpărături faci, ce prieteni ai, ce buget familial, cum îl cheltui, ce planuri de viitor ai. “Pentru mulţi utilizatori de Internet, adică partea cea mai viabilă a populaţiei planetei din punct de vedere, economic, decelarea pattern-urilor de utilizare a Internet-ului este suficientă pentru a identifica majoritatea vieţii acestor indivizi şi, la un moment dat, pentru a încerca să o controleze, a explicat Ghenea.

Consolidările de pe piaţa de Internet, spune omul de afaceri, vor duce la concentrarea bazelor de date despre utilizatori şi la corelarea acestora, astfel încât majoritatea acţiunilor internauţilor vor putea fi urmărite şi mai ales evaluate din punct de vedere statistic. Aceasta va duce la monetizarea supremă a utilizatorilor Internet ca “marfă”, sub forma unei baze de date inteligente, care nu conţine doar adrese de e-mail şi date demografice, ci mai ales ce vrei să cumperi în viitorul apropiat, câţi bani aloci pentru diverse tipuri de achiziţii, cui şi ce produse recomanzi.

“Este un pic îngrijorător să te gândeşti că, teoretic, există platforme Internet care pot înmagazina şi utiliza toate aceste date, la un anumit moment, iar aceasta este teama reală de marele Internet Big Brother. Că va fi vorba de Google sau Facebook, sau o combinaţie a acestora dacă ne gândim la discuţiile de achiziţie, situaţie în care Google ar cotrola atât reţele sociale, cât şi YouTube dar şi orice search pe care îl fac eu ca utilizator pe Internet”, a mai spus Ghenea.

Cât de mult contezi la numărătoare

Ştergerea contului Facebook, spune Ghenea, este un proces anevoios, nu este corect faţă de utilizatori, deoarece chiar şi inactiv, un user este valoros, întrucât numărul utilizatorilor, al conturilor, este principalul indicator de evaluare a reţelelor sociale.

”Este o problemă endemică în Internet, nu este numai problema Facebook. Orice “unsubscribe” este în general complicat, greu de găsit şi utilizat, probabil pentru faptul că orice platformă Internet preferă să rămână cu cât mai mulţi utilizatori”, a adăugat Ghenea.

Lesne de-nţeles, Facebook şi orice altă reţea socială are investiţii semnificative în servere, resurse umane, dezvoltare de platforme pe Internet, care trebuie să fie întoarse investitorilor cu un randament.

Timpul, cea mai rară şi mai puţin disponibilă resursă a omenirii

Şi totuşi, Facebook are peste 400 de milioane de utilizatori în întreagă lume. Potrivit lui Ghenea, Facebook reprezintă “principalul mediu online de pierdut timpul”.

“Dacă mă întrebaţi pe mine, este în mod clar o pierdere de vreme, din perspectiva marii majorităţi a utilizatorilor. Au mult timp cu care nu ştiu ce să facă, motiv pentru care şi-l petrec pe Facebook şi pe reţele asemănătoare. Nu ştiu dacă este un ‘fad’ sau ceva care va rezista în timp, însă probabil că utilizatorii vor migra de la Facebook la ‘the next big thing’ atunci când o altă reţea socială unde să îţi poţi pierde cu succes vremea pe Internet va apărea şi va avea un model atractiv”, a adăugat omul de afaceri.

Pe de altă parte, spune Ghenea, Facebook, ca şi alte reţele sociale, contribuie la întărirea unui ecosistem Internet care este, în ansamblu, sănătos şi propune metode mai eficiente de acces la informaţie, de acces la conţinut, de acces la produse şi servicii al utilizatorilor, dar şi de feedback mai rapid pentru producătorii şi distribuitorii de bunuri şi servicii.

“Din acest punct, FaceBook are şi rolul său pozitiv, şi noi folosim FaceBook, Twitter şi alte asemenea medii pentru a menţine legătura cu clienţii noştri, pentru a dialoga cu ei chiar în mediul lor Internet, acolo unde se simt mai confortabili, acolo unde se simt, deşi sună ciudat, ‘acasă’”, a explicat Ghenea.

Sursa : money.ro

Anunțuri