Codex Gigas (cartea uriasa) este cel mai mare manuscris medieval din lume. A fost scris la inceputul secolului XIII de un calugar in manastirea Benedictine din Podlazice, Cehia de astazi. Este pastrata in Libraria Nationala a Suediei din Stockholm.
Cunoscuta si sub numele de “Biblia Diavolului” datorita ilustratiilor din manuscris in care este reprezentat diavolul, este considerata si cea de-a 8-a minune a lumii. Practic toate imaginile mai mult sau mai putin comerciale din ziua de astazi care reprezinta Diavolul au fost create dupa o imagine ce-l reprezenta in acest manuscris. Este cea mai veche imagine a infatisarii Diavolului care a fost descoperita pana acum.
Coperta codexului este realizata din lemn, acoperita cu piele si ornamente metalice. Nu degeaba poarta numele de “cartea uriasa”, are o dimensiune de 92 cm lungime si 50 cm. latime, cu o grosime de 22 cm. Codexul are o impresionanta greutate de 75 kilograme.
Istoria codexului
Codexul a trecut prin multe dezastre, a fost salvat dintr-un incendiu de un calugar, insa din pricina greutatii sale, nu a putut fi coborat pe scari. Pentru a salva manuscrisul de la incendiu, calugarul l-a aruncat pe geam. Codexul nu a suferit deteriorari grave, dar cel putin a scapat incendiului.
Codexul a fost transportat de la manastirea Benedictine (Cehia) la Cistericans Sedlec. Intre anii 1477 si 1593 codexul a fost tinut in libraria manastirii din Broumov, iar apoi a fost dus la Praga, in 1594, unde a devenit parte din colectia lui Rudolf al doilea.
La sfarsitul razboiului de 30 de ani, in 1648, intreaga colectie a fost furata de armata suedeza. Din anul 1649 pana in 2007, manuscrisul s-a pastrat in Libraria Roiala din Stockholm.
In 24 septembrie 2007, dupa 359 de ani, “Codex Gigas” a fost readus la Praga in cadrul unei expozitii.
Codex Gigas
Codex gigas a fost scrisa de un calugar condamnat pentru pacate grave. Calugarul trebuia zidit de viu, iar pentru a-si salva viata, acesta a jurat episcopului ca va crea cea mai frumoasa carte pe care a vazut-o lumea, care va contine Biblia dar si toate cunostiintele dobandite de om pana la acea vreme, toate intr-o singura noapte.
Legenda spune ca pentru a-si duce la indeplinire misiunea imposibila, calugarul si-ar fi vandut sufletul diavolului.

Pentru scrierea acestei carti s-a presupus la inceput ca a fost nevoie de multe persoane. Insa, in urma analizelor grafologice, studiu sponsorizat de National Geographic s-a ajuns la concluzia ca “Biblia Diavolului” a fost scrisa de un singur om. Literele aveau de la inceputul cartii pana la sfarsit aceleasi forme, demonstrand ca a fost scrisa de o singura persoana.
Autorul este posibil sa fi fost un anume Hermann, un calugar care a ales o viata solitara in urma incalcarii unei reguli a ordinului din care facea parte. Hermann a folosit un singur tip de cerneala.
Legenda este reala pana unde este mentionata durata finalizarii manuscrisului. Studiile au aratat ca o persoana putea sa scrie o asemenea carte in 20 – 30 de ani.
Calugarul a fost copist si grafician si a trait in manastirea din Podlazice, locas distrus in secolul al XV-lea, in timpul razboiului regilor.
Continutul codexului
In codex se gasesc manuale de botanica, intamplari istorice, leacuri pentru boli grave, lectii de spiritualitate, retete medicale pentru diverse afectiuni si incantatii. Codexul a fost supranumit “Biblia diavolului” deoarece este singura Biblie care include un portret imens al Satanei, jumatate om, jumatate bestie.
Manuscrisul contine: “Alfabet”, “Vechiul Testament”, “Iosephus Flavius”, “Isidorus”, “Medica”, “Noul Testament”, “Confesiuni”, “Havenly City”, “Diavolul”, “Invocari / incantatii”, “Cosmas”, “Nume” si “Calendar”.
Manuscrisul poate fi accesat si online aici: http://kb.se/codex-gigas/eng/Browse-the-Manuscript/
Codexul contine biblia, incepand cu Vechiul Testament, urmat de lucrari istorice ale lui Flavius Josephus ce a trait in primul secol al erei noastre.
Capitolul “Isidorus” este destinat lui Isidore, ce a trait in secolul al VI-lea in Spania, urmat de o colectie de lucrari medicale. Codexul contine si Noul Testament. Ultima mare lucrare din acest codex este destinata “Cronicile Boemiei” de Cosmas de la Praga (1045 – 1125). Aceasta este prima istorie a Boemiei si reprezinta o lucrare importanta.
In manuscris mai exista si lucrari mai mici. Prima, inaintea imaginii cu “Orasul din ceruri” este descrisa pocainta lui pentru cele comise. A doua, dupa portretul Diavolului este o lucrare destinata exorcizarii de spirite malefice.
Ultima lucrare se numeste “Calendarul” si contine o lista de sfinti precum si zilele cand sunt comemorati acestia.
Cea mai importanta carte a crestinatatii este Biblia. Au fost atent selectionate diverse texte, deoarece toate acestea aduceau informatii despre istoria iudeilor (in Josephus), cunostinte universale (Isidore), medicina si istorie locala (Cosmas).
Cerul si Pamantul
In codex gasim si doua imagini, una reprezentand cerul, cu stele albastre, Soarele si Luna, iar ce-a de-a doua reprezentand Pamantul, cu oceane verzi, probabil inainte de Creatie.
Portretul Diavolului
Portretul Diavolului este cea mai faimoasa imagine din Codex Gigas si se afla la pagina 290. De la aceasta poza a primit renumele de “Biblia Diavolului”. Diavolul este infatisat singur, stand cu bratele in sus. Este desenat doar cu patru degete, cu ghiare si coarne.
Scopul acestui portret a fost pentru a aminti cititorului de pacat si de Diavol. Pe pagina opusa, este desenat Raiul, scopul lor fiind de a arata avantajele unei vieti bune fara de pacat. Portrete reprezentand Diavolul au fost numeroase si erau un lucru comun in arta medievala, dar imaginea din Codex Gigas este unica in carti, infatisandu-l singur si fiindu-i dedicata o pagina intreaga.
Multi au sustinut ca este ceva necurat cu acest codex, deoarece pagina unde este desenat diavolul are o alta culoare fata de celelalte. Insa codexul a fost expus deschis chiar la celebrul desen al diavolului. Din acest motiv pagina unde este reprezentat diavolul este mai deteriorata.

Pustnicul Herman (sec. XIII d.Hr.)
Pustnicul Herman este un personaj pe cat de controversat, pe atat de misterios. De numele sau se leaga aparitia pe scena culturala a lumii a celui mai mare document medieval cunoscut pana in prezent – celebra Biblie a Diavolului, Codex Gigas, si totusi, nimic, in afara de o scurta legenda, nu vorbeste de viata celui care a creat (impropriu spus) gigantica lucrare.
Legenda spune ca, undeva in secolul al XIII-lea, in manastira benedictina din Podlazice (Cehia de astazi), un anume preot Herman ar fi comis un pacat atat de greu incat nici macar nu putea fi rostit. Socati de fapta confratelui lor, mai marii manastirii benedictine au decis, de comun acord, ca singura pedeapsa pe care Herman ar fi meritat-o era zidirea acestuia de viu. Ingrozit de perspectiva pe care i-o rezervasera ceilalti calugari, Herman i-ar fi implorat cu lacrimi in ochi sa ii crute viata. In schimb, el ar fi urmat sa scrie intr-o singura seara o carte care sa cuprinda toate invataturile lumii, cea mai mare si mai cuprinzatoare carte scrisa vreodata. Uimiti, preotii ar fi acceptat sa ii ofere pacatosului inca o seara in care sa dovedeasca ceea ce poate. A fost seara in care pustnicul Herman a facut, din cate se spune, un pact cu diavolul. In schimbul sufletului sau, diavolul ar fi scris ceea ce a ramas in istorie drept Codex Gigas – Biblia Diavolului, si l-ar fi salvat pe Herman de la o moarte chinuitoare.
Misterele manuscrisului incep, insa, abia de acum. Cu o greutate de 75 de kilograme si o lungime de aproape un metru, Codexul a necesitat pielea tabacita a 160 de magari pentru a fi realizat in intregime. Este nevoie de cel putin 2 barbati puternici pentru a-l putea transporta. Pe langa o varianta a Bibliei in latina vulgara, Biblie presarata cu imagini demonice si cu un urias portret al diavolului, Codex Gigas mai contine si Etymologia lui Isidor din Sevillia, Istoria Evreilor a istoricului Flavius Joseph, Cronica Boemiei a lui Cosmas de Praga, numeroase tratate de istorie, medicina si etimologie, o lista a calugarilor din manastirea Podlazice, un calendar cu un necrolog, o multime de formule magice, vraji si insemnari locale. Intregul document este scris in latina vulgara iar ultimele insemnari se opresc in anul 1229. Expertii in grafologie sustin ca autorul Codexului a fost un singur personaj si nu mai multi, asa cum se obisnuia in Evul Mediu. Curios este faptul ca pentru realizarea unui asemenea document monumental, ar fi fost necesari cel putin 30 de ani ( asta insemnand ca Herman ar fi scris un rand la fiecare 20 de secunde si ca ar fi petrecut cateva ore pentru fiecare ilustratie). Si cu toate acestea, datele grafologice indica faptul ca nu exista nici cea mai mica schimbare a scrisului sau vreun semn de oboseala, modificari inevitabile pentru un om in decursul atator ani.
Un alt mister ce inconjoara Codexul este si cel al disparitiei a 7 pagini din cele 320 originale. Nimeni nu stie unde si cand au disparut paginile, dar zvonurile sustin ca lipsa lor se datoreaza tocmai continutului care ar fi putut afecta grav ordinul benedictin. In plus, Biblia Diavolului si-a castigat o veritabila reputatie de piaza rea, ea aducand dezastre asupra majoritatii posesorilor sai, de la boli mintale, la incendii si distrugeri aparent fara explicatie. In prezent, Codex Gigas este pastrat la Biblioteca Regala din Stockholm, Suedia.