Marele fizician Albert Einstein este considerat drept un geniu in domeniul in care a activat, iar expertii au demonstrat recent ca marele savant a fost inzestrat cu un creier care nu se deosebea doar prin aptitudinea rara de a genera idei, dar si din punct de vedere fiziologic, pentru ca s-a dovedit a nu fi la fel ca al celorlalti muritori de rand, relateaza miercuri MigNews.

Cand Eistein a decedat in 1955 la Princeton, la varsta de 76 de ani, corpul sau neinsufletit a fost incinerat – conform ultimei sale dorinte – dar creierul marelui matematician si fizician a fost pastrat de mostenitorii sai pentru posteritate. In acel moment, multe institutii stiintifice si de cercetare din SUA si-au exprimat dorinta sa studieze ‘materia cenusie’ a geniului. In cele din urma, acest drept l-a obtinut un laborator din orasul Wichita din Kansas. Creierul lui Einstein a fost depozitat intr-un amestec special de substante, dar cercetarile efectuate nu relevau lucruri noi, pana recent, cand o echipa de oameni de stiinta americani si argentinieni au incercat sa descifreze secretul creierului lui Einstein.

S-a dovedit ca regiunea parietala a creierului lui Einstein – responsabila de abilitatile pentru calculele matematice si gandirea tridimensionala – este cu 15% mai larga decat in cazul unui barbat obisnuit de aceeasi varsta. In plus, ‘materia cenusie’ a marelui savant contine un numar mai mare de celule gliale care asigura alimentarea si protectia neuronilor. In opinia specialistilor, aceasta dovedeste ca cerebelul lui Einstein consuma mai mult energie decat un om obisnuit si in consecinta avea o capacitate superioara de prelucrare a informatiei.

Autorii cercetarii avanseaza ipoteza ca si alti reprezentanti ai speciei umane ar putea sa aiba o constructie a creierului similara cu cea a lui Einstein, dar, in opinia lor, exista sanse minime ca acestia sa poata utiliza suta la suta particularitatile mentionate ale creierului. Savantii considera ca structura creierului in sine nu poate servi drept criteriu pentru masurarea inteligentei. In mare masura, dezvoltarea mentala a omului este determinata de un complex de factori sociali, genetici si ecologici, sustin expertii.